Atacurile cibernetice și dezinformarea devin principalele riscuri de criză pentru companiile europene, arată un barometru realizat în 19 țări

Atacurile cibernetice, dezinformarea, conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale și tehnologiile de tip deepfake reprezintă, în 2026, principalii factori care pot declanșa și accelera crize în mediul de afaceri european, potrivit celui mai recent sondaj „Pulse Check 2026”, realizat de Crisis Communication Network Europe (CCNE).

Studiul, prezentat recent la Lisabona, a fost realizat în rândul a peste 70 de experți în managementul riscului și comunicare de criză din 19 state europene, inclusiv România. Potrivit rezultatelor, aproape 70% dintre respondenți consideră atacurile cibernetice drept amenințarea cu cel mai mare potențial de a genera crize pentru companii.

În același timp, peste 40% dintre specialiști au indicat dezinformarea ca fiind unul dintre riscurile care și-au amplificat semnificativ relevanța în ultimele 12 luni. Printre amenințările emergente se regăsesc și utilizarea inteligenței artificiale în scopuri malițioase, deepfake-urile, atacurile hibride și pierderea rapidă a încrederii publicului.

Potrivit autorilor studiului, organizațiile sunt expuse tot mai frecvent unor situații în care informații false sau manipulate se propagă într-un ritm care depășește capacitatea tradițională de verificare și reacție.

„Amenințările digitale nu mai sunt doar probleme tehnice sau incidente izolate. Ele pot deveni foarte repede crize complexe pentru companii, mai ales atunci când sunt combinate cu dezinformare, atacuri coordonate sau conținut generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Un deepfake, o înregistrare audio falsificată sau o tentativă de fraudă digitală pot crea presiune imediată asupra unei organizații. De aceea, companiile au nevoie nu doar de protecție tehnică, ci și de proceduri clare, monitorizare, scenarii de răspuns și echipe pregătite să acționeze rapid”, a declarat Ana Maria Gardiner, expert în comunicare de criză și reprezentant al CCNE în România.

Raportul evidențiază că tehnologiile deepfake sunt deja utilizate în unele state europene în tentative de șantaj și fraudă îndreptate împotriva companiilor și organizațiilor. Specialiștii estimează că impactul acestor instrumente asupra gestionării situațiilor de criză va continua să crească în următorii ani.

Totodată, experții au identificat rețelele sociale drept principale canale de propagare a crizelor digitale. Facebook, Instagram și platforma X au fost indicate ca principale surse ale incidentelor reputaționale și ale campaniilor de dezinformare care au afectat organizațiile în ultimele 12 luni.

Autorii studiului subliniază că viteza de reacție a devenit un element esențial în strategiile de continuitate a activității. În contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale, al tensiunilor geopolitice și al influenței rețelelor sociale, companiile sunt nevoite să integreze riscurile digitale în planuri complexe de gestionare a crizelor, care să includă atât aspectele operaționale, cât și comunicarea și relația cu publicul.

Sondajul mai arată că incertitudinea economică a fost percepută de respondenți drept riscul cu cea mai mare creștere în ultimul an, urmată de instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformarea. Potrivit experților, suprapunerea acestor factori contribuie la apariția unor crize mai rapide, mai complexe și mai dificil de gestionat.