BNR cere explicații suplimentare după amenzile-record aplicate băncilor în dosarul ROBOR

Banca Națională a României solicită clarificări suplimentare din partea Consiliului Concurenței în legătură cu decizia prin care zece bănci au fost sancționate cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei pentru încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.

Într-o poziție publică semnată de purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, instituția arată că decizia Consiliului Concurenței vizează o procedură tehnică dificil de înțeles chiar și pentru specialiști și consideră că sunt necesare explicații suplimentare pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare”.

BNR subliniază că investigația nu a vizat banca centrală, în calitatea sa de administrator al sistemului de tranzacționare și autoritate care stabilește regulile de funcționare ale pieței monetare. Instituția citează chiar comunicatul Consiliului Concurenței, potrivit căruia decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar.

Potrivit BNR, există însă o serie de aspecte care trebuie clarificate în spațiul public, în contextul apariției unor interpretări și afirmații considerate neclare privind evoluția indicelui ROBOR și concluziile investigației.

Instituția atrage atenția asupra faptului că președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a afirmat că eventualele diferențe identificate în stabilirea ROBOR sunt de ordinul unor fracțiuni de procent față de nivelul considerat corect. Cu toate acestea, în dezbaterea publică au apărut interpretări potrivit cărora indicele ar fi fost influențat cu procente întregi.

BNR susține că majorarea ROBOR de la 1,25% la 8,1% în perioada 2021-2023 nu poate fi atribuită comportamentului băncilor, ci contextului economic și inflaționist global, care a determinat creșterea dobânzilor la nivel internațional și regional.

În document, banca centrală formulează trei întrebări principale către Consiliul Concurenței. Prima vizează identificarea exactă a prevederilor din legislația concurenței care ar fi fost încălcate, în condițiile în care autoritatea a afirmat că regulamentele și normele pieței monetare au fost respectate.

A doua se referă la explicațiile privind schimbul de informații între bănci. BNR consideră că trebuie clarificat modul în care „schimbul de informații confidențiale și strategice” sau „transparența prea mare” pot fi interpretate drept comportamente anticoncurențiale, în condițiile în care transparența este, în mod obișnuit, asociată cu funcționarea eficientă a piețelor.

A treia solicitare privește metodologia prin care Consiliul Concurenței a apreciat că anumite cotații ROBOR au fost influențate de comportamente neconcurențiale și care ar fi fost, în opinia autorității, nivelul corect al indicelui.

BNR amintește că a colaborat pe parcursul investigației cu inspectorii de concurență, punând la dispoziție documentele solicitate și explicând rolul direcțiilor responsabile de administrarea pieței monetare și valutare.

Instituția precizează, de asemenea, că declarația guvernatorului Mugur Isărescu din august 2022, potrivit căreia „băncile au sărit calul în privința ROBOR”, a reprezentat un instrument de comunicare și intervenție specific politicii monetare, destinat temperării fluctuațiilor pieței, și nu o confirmare a unor suspiciuni privind manipularea indicelui.

În final, BNR avertizează că deciziile Consiliului Concurenței pot avea implicații importante asupra stabilității financiare și creditării și susține că acestea trebuie explicate cât mai clar pentru a putea fi înțelese și evaluate corect de opinia publică.