Țările din Balcanii de Vest riscă să nu finalizeze până în 2030 integrarea în rețeaua centrală de transport a Uniunii Europene, din cauza întârzierilor în implementarea proiectelor și a deficiențelor de monitorizare, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene.
Auditorii europeni arată că, deși Uniunea Europeană a investit peste 500 de milioane de euro în proiecte de transport din regiune, progresul este insuficient pentru atingerea obiectivelor asumate de Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.
Potrivit raportului, Comisia Europeană a plătit 527 de milioane de euro pentru proiecte de transport prin intermediul Cadrului de Investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV), principalul instrument utilizat pentru finanțarea infrastructurii strategice din regiune. Scopul acestor investiții este reducerea decalajelor de infrastructură și conectarea Balcanilor de Vest la rețeaua europeană centrală de transport.
„În procesul de extindere a UE, o infrastructură bine dezvoltată este un pas esențial pentru îndeplinirea criteriilor de aderare. Proiectele din domeniul transporturilor din Balcanii de Vest avansează prea lent pentru a conecta regiunea la UE în acest deceniu”, a declarat Laima Andrikienė, membra Curții de Conturi Europene responsabilă de raport.
Auditorii au identificat probleme încă din etapa de selecție a proiectelor. Mai multe investiții au fost aprobate deși nu erau suficient pregătite pentru implementare, ceea ce a generat întârzieri importante. În medie, proiectele au început cu o întârziere de 17 luni, iar multe dintre ele au acumulat întârzieri suplimentare de peste doi ani pe parcursul execuției.
Raportul evidențiază și lipsa unor mecanisme eficiente prin care Comisia Europeană să poată interveni atunci când proiectele întârzie. De asemenea, instituția nu a colectat suficiente date pentru a evalua gradul de finalizare a coridoarelor de transport finanțate și conformitatea acestora cu standardele europene.
În numeroase cazuri, Comisia s-a bazat aproape exclusiv pe instituțiile financiare internaționale pentru monitorizarea proiectelor, însă auditorii consideră că supravegherea realizată de acestea nu a fost întotdeauna adecvată. Drept consecință, au existat situații în care fonduri europene au fost deblocate peste nivelul justificat de stadiul real al lucrărilor.
Curtea de Conturi Europeană semnalează și cazuri în care granturile acordate prin CIBV nu au avut un rol determinant în atragerea finanțării suplimentare. În anumite proiecte, contractele de împrumut erau deja semnate înainte de solicitarea granturilor europene, ceea ce înseamnă că investițiile ar fi fost realizate și fără contribuția financiară a Uniunii Europene.
Problemele de sustenabilitate reprezintă o altă preocupare majoră. Auditorii au identificat proiecte pentru care nu există resurse financiare suficiente pentru continuarea investițiilor sau pentru întreținerea infrastructurii realizate.
Într-un caz, infrastructura feroviară se afla într-o stare mai proastă decât înainte de începerea proiectului. În altă situație, un tunel construit nu era conectat la nicio infrastructură rutieră. De asemenea, auditorii au constatat existența unei linii de cale ferată care se oprește chiar la frontieră, fără continuitate către rețeaua vecină.
Raportul se bazează pe analiza a 12 proiecte de transport rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare, cu o valoare totală de 341,6 milioane de euro, implementate în Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord și Serbia.
În concluzie, Curtea de Conturi Europeană apreciază că investițiile finanțate prin Cadrul de Investiții pentru Balcanii de Vest răspund priorităților de conectivitate ale Uniunii Europene și ale regiunii, însă ritmul actual este insuficient pentru ca toate standardele rețelei europene centrale de transport să fie atinse până în 2030.
Be the first to comment