Consiliul Concurenței amendează 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei pentru coordonarea nivelului ROBOR

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a indicelui ROBOR.

Potrivit autorității de concurență, băncile participante la procedura de fixing și-au coordonat comportamentul prin schimbul de informații confidențiale și strategice privind nivelul ROBOR, încălcând atât Legea concurenței, cât și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.

„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Cele mai mari sancțiuni au fost aplicate Băncii Transilvania, cu un total de peste 960 de milioane de lei, incluzând și sancțiunea aferentă faptei realizate de OTP Bank România înainte de preluare. Alte amenzi importante au fost aplicate Băncii Comerciale Române, Raiffeisen Bank România, UniCredit Bank, BRD-Groupe Société Générale și ING Bank.

În urma investigației, autoritatea a constatat că instituțiile de credit și-au coordonat cotațiile în perioada de fixing, când acestea ar fi trebuit să fie stabilite independent. Potrivit Consiliului Concurenței, independența cotațiilor este esențială mai ales pentru maturitățile de 3, 6 și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor efective este redus.

Rezultatul procedurii de fixing este utilizat la calculul dobânzilor pentru o parte dintre creditele acordate în România. Un nivel mai ridicat al ROBOR poate favoriza creditorii, însă afectează direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la acest indice.

„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a precizat Bogdan Chirițoiu. 

Autoritatea amintește că și în Uniunea Europeană și în Statele Unite au fost aplicate sancțiuni pentru practici similare, iar reglementările privind stabilirea ratelor de referință au fost ulterior îmbunătățite.

Investigația a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate etapele procedurale, inclusiv mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea unei încălcări a legislației europene.

Pentru a evita perturbarea pieței, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării deciziei pentru a prezenta planuri de măsuri destinate eliminării practicilor anticoncurențiale. Acestea vor fi analizate și aprobate de Consiliul Concurenței.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare și influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice și pentru creditele persoanelor fizice contractate înainte de 2019 și care nu au fost convertite la IRCC.

Decizia Consiliului Concurenței este executorie, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Punerea în executare revine Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Instituțiile sancționate pot ataca decizia la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.