Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra lipsei de transparență în utilizarea fondului UE post-COVID de sute de miliarde de euro

Curtea de Conturi Europeană avertizează că Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), principalul fond european creat după pandemia de COVID-19, este afectat de lipsa de transparență și de probleme privind trasabilitatea cheltuielilor.

Într-un raport publicat la Luxemburg, auditorii europeni arată că informațiile publice despre beneficiarii fondurilor, costurile reale ale proiectelor și rezultatele obținute sunt insuficiente, în condițiile în care mecanismul gestionează până la 723,8 miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene.

Până la sfârșitul lunii ianuarie 2026, Comisia Europeană angajase deja 577 de miliarde de euro pentru toate cele 27 de state membre, dintre care 360 de miliarde sub formă de granturi și 217 miliarde sub formă de împrumuturi.

Raportul critică modelul de finanțare utilizat în cadrul MRR, bazat pe atingerea unor jaloane și ținte prestabilite, fără legarea directă a plăților de costurile efective suportate.

„Cetățenii au dreptul să știe cum sunt utilizate fondurile publice, cine primește fondurile și ce sumă este cheltuită efectiv”, a declarat Ivana Maletić, membra Curții de Conturi Europene care a coordonat auditul.

Auditorii susțin că multe state membre pot urmări fondurile de la sursă până la utilizarea finală, însă nu toate colectează sistematic datele necesare. În unele cazuri, informațiile sunt furnizate doar la cerere, cu întârzieri care pot dura luni întregi.

Curtea atrage atenția și asupra faptului că Executivul european nu colectează date privind costurile reale ale proiectelor finanțate prin MRR, chiar și atunci când statele membre dețin aceste informații. Potrivit auditorilor, această situație limitează capacitatea Comisiei Europene de a evalua dacă fondurile au fost utilizate eficient.

Raportul arată că în mai multe state membre costurile reale pentru numeroase proiecte finalizate au fost mai mici decât estimările inițiale. Dacă această tendință continuă, există riscul ca finanțările primite de state să nu reflecte costurile reale ale investițiilor.

Curtea de Conturi Europeană critică și regulile actuale privind transparența beneficiarilor finali. Deși statele membre sunt obligate să publice lista celor mai mari 100 de beneficiari ai fondurilor, aceste informații sunt considerate incomplete.

În multe cazuri, beneficiarii afișați sunt ministere sau instituții publice, fără ca publicul să poată vedea mai departe către cine ajung efectiv banii prin contracte și achiziții publice.

Auditul a inclus verificări în Austria, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Letonia, Malta, Țările de Jos, România și Spania.

Curtea de Conturi Europeană avertizează că aceste probleme de transparență și trasabilitate nu ar trebui replicate în viitoarele bugete europene, în contextul negocierilor pentru următorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene.