Rezerva strategică rescEU, creată de Uniunea Europeană pentru a răspunde dezastrelor majore și situațiilor de urgență, și-a demonstrat utilitatea în ultimii ani, însă eficiența sa este afectată de deficiențe în planificare, finanțare și sustenabilitate, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene.
Auditorii europeni atrag atenția că, deși rescEU a devenit un instrument esențial pentru gestionarea crizelor, finanțarea acordată nu este întotdeauna corelată cu nevoile reale identificate, iar continuitatea proiectelor finanțate nu este garantată după încheierea acestora.
Creată în 2019 în cadrul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, rezerva rescEU a fost concepută inițial pentru a pune la dispoziția statelor membre avioane și elicoptere pentru stingerea incendiilor de vegetație, după incendiile devastatoare din Europa din anul 2017. Ulterior, domeniul său de acțiune s-a extins semnificativ și include în prezent spitale de campanie, adăposturi temporare, stocuri medicale și echipamente pentru intervenții în situații de urgență chimică, biologică, radiologică și nucleară.
În contextul creșterii numărului de dezastre naturale, al pandemiei de COVID-19 și al efectelor generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, importanța rezervei rescEU a crescut considerabil. Între anii 2020 și 2024, Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene a fost activat de 657 de ori, de patru ori mai mult decât în perioada precedentă de cinci ani.
Pentru perioada bugetară 2021-2027, Uniunea Europeană a alocat 2,9 miliarde de euro pentru rescEU, dintr-un buget total de 3,7 miliarde de euro destinat mecanismului european de protecție civilă.
„Rezerva strategică de urgență a UE, rescEU, și-a demonstrat în mod clar valoarea, oferind ajutor atunci când capacitățile naționale nu au mai făcut față. Totuși, pentru a spori eficacitatea acestei rezerve, finanțarea viitoare din partea UE trebuie să fie mai bine direcționată, proiectele trebuie să fie gândite pe termen lung, iar procedurile de rambursare pentru acțiunile de intervenție trebuie să fie simplificate”, a declarat George Marius Hyzler, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de audit.
Raportul arată că, deși Comisia Europeană a stabilit capacitățile rescEU pe baza deficitelor identificate, nivelul finanțării nu a reflectat întotdeauna nevoile reale. În unele situații, accesul limitat la informații clasificate privind securitatea națională a împiedicat evaluarea completă a necesităților.
Auditorii au constatat că rescEU a răspuns eficient solicitărilor de asistență și s-a adaptat rapid la noi tipuri de crize. Cu toate acestea, implementarea proiectelor a fost afectată de întârzieri în procedurile de achiziție, de planificarea insuficientă a apelurilor de proiecte și de lipsa unor măsuri care să asigure funcționarea capacităților după finalizarea finanțării europene.
De asemenea, Curtea de Conturi Europeană critică nivelul redus de cooperare între statele membre pentru dezvoltarea unor capacități comune. Potrivit auditorilor, procedurile competitive de finanțare nu au încurajat suficient achizițiile comune, deși acestea ar fi putut contribui la consolidarea rezervei europene de intervenție.
Raportul evidențiază și dificultățile administrative întâmpinate de autoritățile naționale, care au fost obligate să depună cereri separate de rambursare pentru fiecare grant aferent intervențiilor, ceea ce a generat întârzieri și sarcini birocratice suplimentare.
În contextul în care Comisia Europeană propune pentru perioada bugetară 2028-2034 un buget de 10,7 miliarde de euro pentru mecanismul european de protecție civilă și pentru pregătirea și răspunsul în situații de urgență sanitară, auditorii europeni solicită o mai bună orientare a finanțării, consolidarea cooperării între statele membre și asigurarea sustenabilității pe termen lung a capacităților dezvoltate prin rescEU.
Be the first to comment