Deficitul bugetar scade cu aproape 27 de miliarde de lei în opt luni. Veniturile cresc cu 11,4%, iar investițiile accelerează

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. FOTO MF
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor. FOTO MF

Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 2,89% din PIB după primele opt luni ale anului 2026, de la 4,51% în aceeași perioadă din 2025. În termeni nominali, deficitul s-a redus cu 26,94 miliarde de lei, de la 86,36 miliarde de lei la 59,42 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 31%.

Evoluția vine în contextul în care veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 11,4%, într-un ritm superior celui al cheltuielilor, care au avansat cu 4,2%. Veniturile totale au fost cu aproape 48 de miliarde de lei mai mari decât în primele opt luni din 2025, în timp ce cheltuielile au crescut cu aproximativ 21,06 miliarde de lei.

„Execuția bugetară la opt luni confirmă continuarea procesului de consolidare fiscală și faptul că măsurile adoptate produc efecte. Este important că această ajustare are loc într-un context în care veniturile cresc într-un ritm semnificativ mai rapid decât cheltuielile, iar finanțarea din fonduri europene și PNRR continuă să susțină economia și proiectele de dezvoltare ale României”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Potrivit ministrului, evoluția trebuie menținută printr-o gestionare prudentă a cheltuielilor, în condițiile presiunilor asupra bugetului și ale spațiului fiscal limitat.

„Trebuie să păstrăm însă, obligatoriu, o abordare prudentă în perioada următoare. Fiecare decizie de cheltuire a banului public trebuie cântărită cu responsabilitate, în contextul presiunilor ridicate asupra bugetului și al unui spațiu fiscal limitat, dar și al factorilor externi care pot influența evoluția economiei României. De aceea, disciplina cheltuielilor, prioritizarea strictă și menținerea investițiilor esențiale sunt condiții obligatorii pentru continuarea consolidării fiscale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.

Veniturile totale ale bugetului general consolidat au însumat 468,10 miliarde de lei în primele opt luni din 2026, în creștere cu 11,4%, respectiv cu aproape 48 de miliarde de lei, față de perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut de la 21,9% la 22,8%, cu aproximativ 0,85 puncte procentuale.

Veniturile fiscale au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3% față de primele opt luni ale anului precedent. Încasările din TVA au totalizat 103,35 miliarde de lei, cu aproximativ 20,80 miliarde de lei, respectiv 25,2%, peste nivelul din perioada ianuarie-august 2025.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au însumat 42,86 miliarde de lei, în creștere cu 8,1%, în timp ce veniturile din impozitul pe profit au ajuns la 29,55 miliarde de lei, după un avans de 9,1%.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 147,53 miliarde de lei, cu aproximativ 9,80 miliarde de lei, respectiv 7,1%, mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În același timp, impozitele și taxele pe proprietate au înregistrat o creștere de peste 30%, până la aproximativ 11,02 miliarde de lei.

Sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori în contul plăților efectuate și al prefinanțărilor au însumat 43,38 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 37,7% față de primele opt luni ale anului precedent.

Cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, în creștere nominală cu 4,2% față de aceeași perioadă din anul precedent. Raportate la PIB, cheltuielile totale s-au redus de la 26,4% în 2025 la 25,7% în 2026, o diminuare de aproximativ 0,7 puncte procentuale.

Cheltuielile de personal au însumat 109,04 miliarde de lei, în scădere cu 4,26 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, evoluția a avut loc pe fondul reducerii unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă 5,3%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 67,83 miliarde de lei, în creștere cu 7,1% față de perioada similară a anului trecut.

În schimb, cheltuielile cu dobânzile au continuat să reprezinte o presiune asupra bugetului. Acestea au totalizat 42,05 miliarde de lei, în creștere cu aproximativ 8,86 miliarde de lei, respectiv 26,7%, față de primele opt luni din 2025. Ponderea lor în PIB a ajuns la aproximativ 2%.

Ministerul Finanțelor arată că evoluția cheltuielilor cu dobânzile face ca reducerea necesarului de finanțare și consolidarea fiscală să fie importante pentru limitarea, pe termen mediu, a costurilor asociate datoriei publice.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 166,87 miliarde de lei, în scădere cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în contextul măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale. Pentru primele șapte luni ale anului 2026, acestea au însumat 236,64 milioane de lei.

Investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR au înregistrat o creștere semnificativă. Plățile pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și prin PNRR, atât din granturi, cât și din împrumuturi, au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cheltuielile aferente proiectelor susținute din fonduri externe nerambursabile au totalizat 52,24 miliarde de lei în primele opt luni ale anului. Suma include finanțările europene din perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile europene pentru agricultură, Fondul pentru Modernizare și componenta de granturi a PNRR.

Creșterea plăților pentru proiectele finanțate prin cadrul financiar 2021-2027 și PNRR a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, această scădere a fost influențată de nivelul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025 pentru achitarea unor obligații restante, capitalizarea Carpatica Feroviar România și cheltuieli în domeniul apărării.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au ajuns la 97,05 miliarde de lei, față de 71,95 miliarde de lei în primele opt luni ale anului trecut. Creșterea este de 25,1 miliarde de lei, iar 69,2% din valoarea plăților reprezintă proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027.

Execuția bugetară după primele opt luni indică astfel o reducere a deficitului cu aproape 27 de miliarde de lei față de perioada similară din 2025, în paralel cu creșterea veniturilor și accelerarea plăților pentru proiectele finanțate prin fonduri europene și PNRR. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 26,7%, reprezentând una dintre principalele presiuni asupra bugetului.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația EUplus, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe EUplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.