Emisiile globale de gaze cu efect de seră au atins în 2025 un nivel record de 54 de gigatone de CO₂ echivalent, excluzând emisiile și absorbțiile asociate sectorului utilizării terenurilor, schimbării utilizării terenurilor și silviculturii (LULUCF). Nivelul este cu 0,7% mai ridicat decât în 2024, potrivit celor mai recente date din baza de date EDGAR a Comisiei Europene, compilate în cooperare cu Agenția Internațională pentru Energie (IEA) și prezentate într-un nou raport al Centrului Comun de Cercetare (JRC).
Cele mai mari șase surse de emisii, China, Statele Unite, India, Uniunea Europeană, Rusia și Indonezia, au fost responsabile împreună pentru 62% din emisiile globale de gaze cu efect de seră în 2025. Evoluțiile au fost însă diferite de la o economie la alta, iar șase dintre cei 16 mari emițători, care generează fiecare peste 1% din emisiile globale, au raportat reduceri.
Statele Unite au înregistrat cea mai mare creștere absolută a emisiilor la nivel mondial, de 2,2% față de 2024. În același timp, China și India și-au menținut sau și-au redus nivelurile de emisii, cu o variație de +0,1% în cazul Chinei și de -0,2% în cazul Indiei.
Reduceri ale emisiilor au fost înregistrate și în Australia, Brazilia și Japonia, între cele 16 state cu cele mai mari contribuții la emisiile globale. În schimb, Türkiye a avut cea mai mare creștere relativă dintre principalii emițători, de 4,2%, fiind urmată de creșteri importante în Iran și Arabia Saudită.
Uniunea Europeană și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 0,2% față de 2024, potrivit datelor EDGAR. Comparativ cu nivelul din 1990, reducerea totală a ajuns la 35,6%, iar ponderea UE în totalul emisiilor globale a coborât la 5,8%.
Emisiile pe cap de locuitor din UE au continuat, de asemenea, să scadă, ajungând la 7,1 tone CO₂ echivalent pe persoană, față de media globală de 6,6 tone. Comisia Europeană precizează că datele EDGAR au o bază diferită de cea utilizată pentru monitorizarea progresului în raport cu obiectivele climatice ale UE, care se bazează pe Inventarul UE al gazelor cu efect de seră.
În paralel, transportul aerian și transportul maritim au continuat revenirea începută după pandemie. Emisiile generate de aviație au crescut cu 5,1% în 2025, în timp ce cele asociate transportului maritim au avansat cu 1,4%.
Sectorul utilizării terenurilor, schimbării utilizării terenurilor și silviculturii a reprezentat în 2025 o sursă netă de aproximativ 0,9 gigatone CO₂ echivalent la nivel mondial, echivalentul a 1,6% din emisiile globale de gaze cu efect de seră din acel an. Evoluția a fost influențată și de incendiile de vegetație.
Defrișările au generat 3,7 gigatone de CO₂, compensând de peste două ori cantitatea eliminată prin mecanismele de absorbție ale sectorului LULUCF la nivel global. Incendiile de vegetație au generat, la rândul lor, 2,2 gigatone CO₂ echivalent în 2025. Valoarea a fost sub media istorică pe termen lung, însă au fost înregistrate creșteri semnificative în anumite regiuni.
În Uniunea Europeană, sectorul LULUCF a rămas un absorbant net de carbon, cu aproximativ 0,2 gigatone CO₂ echivalent. Nivelul absorbțiilor a fost însă mai redus decât în 1990, fiind influențat, printre altele, de creșterea emisiilor provenite din incendiile de vegetație între 2024 și 2025, cu 40%.
Datele provin din EDGAR, baza de date administrată de JRC în cooperare cu Agenția Internațională pentru Energie. Aceasta oferă date independente și comparabile privind emisiile din toate țările și sectoarele pentru perioada 1970-2025 și este utilizată pentru sprijinirea politicilor europene în domeniul schimbărilor climatice.
Potrivit Comisiei Europene, datele EDGAR sunt utilizate și în cadrul negocierilor internaționale privind clima și contribuie la rapoartele UNEP privind deficitul de emisii și la rapoartele de evaluare ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC).
Be the first to comment