Eurodeputații cer o nouă lege pentru protejarea sănătății mintale și fizice a lucrătorilor

Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Parlamentul European solicită Comisiei Europene să elaboreze o inițiativă legislativă privind protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor psihosociale asociate muncii și a stresului profesional.

Eurodeputații au aprobat o serie de recomandări pentru o viitoare legislație europeană care să stabilească cerințe minime pentru prevenirea, eliminarea sau reducerea riscurilor psihosociale care pot conduce la stres profesional, epuizare și afecțiuni mintale și fizice. Inițiativa ar urma să fie precedată de o evaluare de impact, inclusiv asupra legislației existente.

Potrivit Organizației Internaționale a Muncii, peste 840.000 de persoane mor anual din cauza unor afecțiuni asociate riscurilor psihosociale. Eurodeputații solicită obligații cu caracter obligatoriu pentru angajatori în ceea ce privește protejarea sănătății mintale și fizice și asigurarea unor condiții de muncă sigure și demne. De asemenea, aceștia cer recunoașterea explicită, la nivelul Comisiei Europene și al statelor membre, a faptului că riscurile psihosociale asociate muncii pot genera boli profesionale.

Solicitarea pentru o inițiativă legislativă a fost adoptată cu 41 de voturi pentru, 12 împotrivă și patru abțineri.

În ceea ce privește violența și hărțuirea la locul de muncă, eurodeputații propun ca angajatorii să adopte și să aplice politici care să definească și să interzică violența, hărțuirea, bullyingul și comportamentele discriminatorii care afectează demnitatea sau sănătatea fizică și mintală a lucrătorilor. Sunt solicitate, de asemenea, mecanisme pentru identificarea timpurie a riscurilor și protocoale de prevenire bazate pe evaluarea riscurilor în cazul violenței exercitate de terți, precum și sprijin acordat la timp lucrătorilor expuși riscurilor psihosociale.

Eurodeputații recomandă efectuarea periodică de către angajatori a unor evaluări ale riscurilor psihosociale, inclusiv în ceea ce privește volumul excesiv de muncă și intensitatea ridicată a activității. Aceste evaluări ar trebui urmate de planuri de acțiune cu măsuri concrete. Restructurările sau reorganizările semnificative, inclusiv introducerea telemuncii ori a sistemelor automatizate de luare a deciziilor și de monitorizare, ar trebui să fie precedate de o evaluare a riscurilor psihosociale, realizată în cooperare cu lucrătorii și reprezentanții acestora.

În cazul sistemelor algoritmice, eurodeputații consideră că acestea nu ar trebui să impună lucrătorilor o sarcină sau o monitorizare excesivă și solicită menținerea supravegherii umane. Totodată, aceștia reafirmă dreptul lucrătorilor de a se deconecta de la activitatea profesională.

Lucrătorii care au lipsit de la serviciu din cauza riscurilor psihosociale asociate muncii ar trebui să beneficieze de dreptul la o revenire sprijinită și sustenabilă la locul de muncă. Pentru aceasta, angajatorii ar trebui să elaboreze planuri individuale de revenire, care să prevadă, printre altele, ajustări ale programului sau organizării muncii și adaptarea sarcinilor ori a volumului de muncă.

Raportul propune și modificarea sarcinii probei. În situația în care un lucrător demonstrează că a suferit o vătămare sau o afectare a sănătății ca urmare a expunerii la factori de risc psihosocial asociați muncii, aceasta ar urma să fie considerată legată de activitatea profesională, cu excepția cazului în care angajatorul demonstrează contrariul.

„Acest raport reprezintă un pas înainte, deoarece solicită Comisiei Europene o propunere legislativă pentru combaterea epuizării, depresiei, stresului și hărțuirii. Prevalența acestor probleme crește rapid în Europa și este amplificată de utilizarea tot mai mare a tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale la locul de muncă. Abordarea acestor probleme structurale legate de muncă nu este doar o obligație privind sănătatea ocupațională, ci și o problemă economică, costul depresiei asociate muncii ridicându-se anual la 100 de miliarde de euro în UE”, a declarat Estelle Ceulemans, raportoare.

Parlamentul European este așteptat să voteze inițiativa legislativă în sesiunea plenară din octombrie 2026. Ulterior, Comisia Europeană va avea la dispoziție trei luni pentru a răspunde, fie prin informarea Parlamentului cu privire la măsurile pe care intenționează să le adopte, fie prin prezentarea motivelor pentru care refuză să propună o inițiativă legislativă în sensul solicitării Parlamentului.