Eurodeputații și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au dezbătut în Parlamentul European principalele provocări ale Uniunii Europene, de la competitivitate, securitate și schimbări climatice până la inteligența artificială, protecția copiilor în mediul online și gestionarea frontierelor.
În deschiderea dezbaterii anuale privind starea Uniunii Europene, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a susținut că cetățenii așteaptă de la UE măsuri mai ferme în domenii precum securitatea, competitivitatea, locuințele accesibile, locurile de muncă, clima și frontierele.
„Uniunea noastră a progresat întotdeauna pentru că oamenii au fost dispuși să facă un pas înainte atunci când momentul a cerut-o și să transforme incertitudinea în posibilitate. Oamenii așteaptă o Uniune care să facă mai mult pentru a-i proteja, a-i sprijini și a le apăra interesele, în ceea ce privește securitatea, competitivitatea, locuințele accesibile, locurile de muncă de calitate, clima și frontierele. Ei vor o Europă care să stea cu mândrie pe propriile picioare și să își apere cu mândrie valorile. Acesta este momentul pentru curaj, ambiție și rezultate”, a declarat Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.
Ursula von der Leyen a afirmat că economia europeană reprezintă principala prioritate a Comisiei și a indicat foaia de parcurs „O Europă, o piață” drept instrument pentru reformarea pieței unice. Potrivit acesteia, până la sfârșitul anului 2027 ar trebui finalizată reforma pieței unice.
„Starea Uniunii noastre este cea mai puternică din istorie. Starea Uniunii noastre poate fi, de asemenea, la fel de precară ca niciodată”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
În domeniul climei și al inteligenței artificiale, von der Leyen a susținut că prosperitatea și securitatea viitoare ale Europei vor depinde de modul în care sunt gestionate schimbările climatice și dezvoltarea AI. Comisia Europeană urmează să prezinte un nou cadru pentru reziliența climatică, o alianță pentru asigurarea împotriva riscurilor climatice, un plan european pentru valurile de căldură și o inițiativă europeană privind apa.
În ceea ce privește inteligența artificială, președinta Comisiei a subliniat necesitatea creșterii semnificative a capacității europene de calcul și a dezvoltării unor noi mecanisme de utilizare a fondurilor publice și private pentru investiții în companii și startupuri europene. Ea a indicat domenii precum sănătatea, transporturile, industria agroalimentară, producția avansată, apărarea și sectorul spațial ca având un potențial important pentru utilizarea industrială a AI.
„Viitoarea noastră prosperitate și securitate va depinde în mare măsură de modul în care gestionăm punctele de cotitură ale timpului nostru: schimbările climatice și inteligența artificială”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
În plan internațional, von der Leyen a vorbit despre necesitatea redefinirii parteneriatelor europene într-un context în care sistemul internațional bazat pe reguli este fragmentat. Ea i s-a adresat direct premierului canadian Mark Carney și a propus ca Canada să devină primul membru asociat al Uniunii Europene.
Pe tema securității, președinta Comisiei a afirmat că UE are nevoie de un protocol european de urgență pentru coordonarea răspunsului la amenințările hibride, descurajarea escaladării și reducerea impactului acestora. Comisia urmează să prezinte propuneri pentru transformarea unui Consiliu European de Securitate într-o structură operațională. În privința războiului Rusiei împotriva Ucrainei, von der Leyen a reiterat sprijinul UE pentru Ucraina și a anunțat înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Gestionarea frontierelor a fost abordată și prin referire la situația din Ceuta. Von der Leyen a afirmat că frontiera orașului spaniol este și o frontieră europeană și a indicat o reducere cu 55% a sosirilor ilegale în ultimii doi ani, precum și o nouă scădere de 35% în acest an.
„Mesajul Europei este clar: ne vom respecta întotdeauna valorile și drepturile fundamentale. Dar nu vom face niciodată compromisuri în ceea ce privește protejarea frontierelor noastre”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Un alt subiect anunțat de președinta Comisiei a fost protecția copiilor pe rețelele sociale. Comisia urma să prezinte o propunere pentru un „EU Kids Act”, care ar prevedea interzicerea accesului la rețelele sociale pentru copiii sub 13 ani și interzicerea conturilor personale pentru cei sub 15 ani. Pentru copiii cu vârste între 13 și 15 ani ar urma să existe conturi limitate și supravegheate de părinți, cu acces restricționat la anumite funcții și cu o limită de utilizare de o oră pe zi. Pentru grupa de vârstă 15-18 ani, platformele ar urma să fie obligate să utilizeze un design sigur.
„Europa are puterea de a acționa. Noi suntem cei care ne stabilim regulile, nu marile companii de tehnologie”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Dezbaterea a inclus poziții diferite ale grupurilor politice din Parlamentul European. Manfred Weber, din partea PPE, a vorbit despre trei șocuri majore pentru Europa: schimbarea tehnologică accelerată de AI, transformările geopolitice și insecuritatea economică reflectată inclusiv prin pierderea unor locuri de muncă industriale. El a susținut investiții mai mari în inteligența artificială și competitivitate, precum și o cooperare europeană mai profundă în domeniul apărării.
Iratxe García, din partea grupului S&D, a cerut măsuri mai ferme împotriva schimbărilor climatice, reducerea dependenței de combustibilii fosili proveniți din regimuri autoritare, adoptarea legislației privind locuințele accesibile și introducerea unor norme privind locurile de muncă de calitate. Ea a susținut, de asemenea, protejarea drepturilor femeilor și a cerut suspendarea acordurilor de asociere UE-Israel și confiscarea activelor rusești înghețate.
Jordan Bardella, din partea grupului Patrioți pentru Europa, a criticat politicile europene privind energia, frontierele și reglementarea economică. El a susținut reducerea poverii asupra claselor de mijloc și a lucrătorilor și a cerut aplicarea unei preferințe europene în achizițiile publice.
Patryk Jaki, din partea ECR, a criticat birocrația europeană și a cerut măsuri pentru protejarea cetățenilor și companiilor de creșterea prețurilor la energie. El a solicitat aplicarea mai strictă a regulilor privind migrația și consolidarea gestionării frontierelor și s-a pronunțat împotriva unor restricții suplimentare privind accesul tinerilor la rețelele sociale.
Valerie Hayer, din partea grupului Renew, a susținut investițiile în inovare, legislația europeană privind reziliența climatică și gestionarea riscurilor, precum și dezvoltarea unui cadru european pentru inteligența artificială. Ea a pledat pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei și pentru un buget european ambițios.
Terry Reintke, din partea Verzilor, a pus accentul pe efectele schimbărilor climatice și pe necesitatea consolidării politicilor de adaptare climatică. Ea a criticat încercările de diminuare a ambițiilor Pactului verde european și a cerut un calendar clar pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili.
Manon Aubry, din partea grupului Stângii, a criticat politica economică și agenda de dereglementare a Comisiei Europene, cerând înghețarea prețurilor și o taxă asupra profiturilor excepționale ale companiilor petroliere. Ea a contestat, de asemenea, planurile privind un Consiliu European de Securitate și un posibil parteneriat special cu Canada.
René Aust, din partea grupului Europa Națiunilor Suverane, a criticat politicile europene privind frontierele și competitivitatea și a cerut reducerea structurilor birocratice.
Dezbaterea privind starea Uniunii Europene a reunit astfel principalele teme aflate pe agenda instituțiilor europene pentru perioada următoare: competitivitatea economiei, reforma pieței unice, securitatea și apărarea, sprijinul pentru Ucraina, schimbările climatice, dezvoltarea inteligenței artificiale, politica privind frontierele și protecția copiilor în mediul online.
Be the first to comment