Europa vrea un „Scut al Democrației” pentru combaterea dezinformării și a interferențelor străine

Comisia specială a Parlamentului European pentru Scutul European al Democrației a adoptat un set de recomandări prin care solicită măsuri mai ferme împotriva dezinformării, atacurilor hibride și ingerințelor străine care vizează statele membre ale Uniunii Europene.

Raportul, aprobat cu 20 de voturi pentru, nouă împotrivă și două abțineri, propune crearea unui Centru European pentru Reziliență Democratică, cu mandat juridic clar, buget propriu și participarea tuturor statelor membre. Noua structură ar urma să coordoneze răspunsul european la campaniile de manipulare informațională și la amenințările hibride.

Eurodeputații consideră că Rusia reprezintă principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei, fiind acuzată de atacuri cibernetice, sabotaj, spionaj și campanii de dezinformare. Documentul menționează, de asemenea, activități similare atribuite Belarusului, Chinei, Iranului și Coreei de Nord.

Raportul cere consolidarea capacităților agențiilor europene, inclusiv prin extinderea atribuțiilor Europol în domeniul amenințărilor hibride și al sabotajului. Totodată, eurodeputații solicită extinderea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților implicate în răspândirea propagandei ruse și în eludarea sancțiunilor internaționale.

Printre măsurile propuse se numără instituirea unei Zile Europene a Pregătirii pe 24 februarie, data declanșării invaziei ruse la scară largă în Ucraina, dezvoltarea unei aplicații europene de alertă în situații de criză și distribuirea de ghiduri de pregătire pentru populație.

Raportul pune accent și pe reducerea dependenței Uniunii Europene de tehnologiile controlate din afara blocului comunitar, în special cele provenite din Statele Unite și China, în domenii considerate critice pentru securitate și infrastructură.

În ceea ce privește mediul online, eurodeputații cer platformelor digitale să reacționeze mai rapid la tentativele de influențare a alegerilor, inclusiv la campaniile coordonate prin boți și la utilizarea conținutului generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Documentul propune o delimitare clară între conținutul autentic și cel sintetic și o vizibilitate mai mare pentru sursele verificate.

Pentru protejarea proceselor electorale, raportul recomandă măsuri împotriva deepfake-urilor și reclamelor frauduloase, aplicarea strictă a normelor europene privind combaterea spălării banilor și introducerea principiului „cunoaște-ți donatorul” pentru finanțările realizate prin criptomonede.

De asemenea, sunt propuse măsuri suplimentare pentru protejarea presei independente, a organizațiilor societății civile și a libertății academice. Eurodeputații cer finanțări stabile pentru mass-media, programe de educație media și combaterea revizionismului istoric promovat de Federația Rusă.

Raportorul Tomas Tobé a declarat că amenințările informaționale și interferențele hibride devin tot mai sofisticate și coordonate.

„Rusia rămâne principala amenințare la adresa integrității democratice a Europei, iar niciun stat membru nu poate răspunde eficient singur. De aceea, raportul propune o agendă practică bazată pe capacități operaționale mai puternice, responsabilitate sporită și un nivel mai ridicat de pregătire”, a declarat Tomas Tobé.

Raportul urmează să fie supus votului în plenul Parlamentului European în luna septembrie.