Gospodăriile din zona euro ar fi putut avea o avere cu 1,17 trilioane de euro mai mare în 2025 dacă, începând din 2002, doar un sfert din banii plasați în depozite ar fi fost investiți în fonduri, potrivit unui studiu realizat de ING Research. În cazul în care aceeași sumă ar fi fost investită în acțiuni listate, câștigul potențial ar fi ajuns la 2,79 trilioane de euro.
Calculul evidențiază costul de oportunitate al păstrării economiilor în depozite, dar nu reprezintă un câștig efectiv ratat de fiecare gospodărie. Rezultatele depind de evoluția istorică a randamentelor și de scenariul ipotetic analizat de ING Research.
Europenii au început să economisească mai mult după 2021. În prezent, gospodăriile din zona euro direcționează aproximativ 6% din venitul disponibil către instrumente de economisire, aproape dublu față de nivelul înregistrat în Statele Unite și peste valorile de dinaintea pandemiei.
În pofida creșterii economisirii, depozitele bancare continuă să reprezinte principala formă de păstrare a activelor financiare în Europa. Potrivit studiului, acest lucru înseamnă că o parte importantă a capitalului disponibil nu ajunge să finanțeze direct companiile, investițiile și activitățile de inovare.
Situația diferă însă considerabil între state. Germania și Franța se află printre țările cu cele mai ridicate rate de economisire, în timp ce în Spania și Italia nivelul economisirii este mai redus. Studiul indică și o legătură între preocupările privind veniturile disponibile la pensie și tendința de a economisi mai mult.
Calculul ING Research privind cele 1,17 trilioane de euro pornește de la ipoteza că, din 2002 până în 2025, un sfert din sumele plasate în depozite ar fi fost direcționate către fonduri de investiții. În acest scenariu, averea gospodăriilor din zona euro ar fi fost cu 7,4% din PIB-ul zonei mai mare. Investirea aceleiași sume în acțiuni listate ar fi generat, conform simulării, un plus de 2,79 trilioane de euro, echivalentul a 17,7% din PIB-ul zonei euro.
Datele indică faptul că preferința pentru depozite începe deja să se schimbe. Din 2025, europenii alocă mai mulți bani către acțiuni, obligațiuni și fonduri decât către depozite bancare. Ponderea depozitelor în activele lichide ale gospodăriilor din zona euro a scăzut de la 67% în 2019 la 62% în 2025, cel mai redus nivel din 2008.
În același timp, fondurile de investiții, inclusiv ETF-urile, au ajuns să reprezinte 23% din activele gospodăriilor din zona euro, cea mai ridicată pondere înregistrată de la începutul anilor 2000.
Studiul contrazice și ideea că europenii ar fi, în general, reticenți față de investiții. Jumătate dintre respondenții care au economii afirmă că investesc deja, iar alți 30% spun că ar lua în considerare să investească în viitor. Generațiile tinere sunt mai deschise către investiții decât cele mai vârstnice.
„Țări precum Suedia, Danemarca și Țările de Jos arată că modul în care oamenii investesc este influențat de instituții, nu de cultură. Succesul sistemului 401(k) din Statele Unite susține aceeași idee: atunci când guvernele și angajatorii creează stimulentele potrivite, gospodăriile participă la piețele de capital la scară largă”, a declarat Marieke Blom, Chief Economist și Global Head of Research în cadrul ING și autoarea raportului.
Totuși, trecerea de la economisire la investiții vine cu riscuri și nu înseamnă automat acumularea averii. Randamentele investițiilor nu sunt garantate, iar comparațiile istorice prezentate în studiu nu pot fi interpretate ca o promisiune privind performanțele viitoare.
Un alt obstacol identificat de cercetare este nivelul educației financiare. 42% dintre respondenți afirmă că percep investițiile „ca pe jocurile de noroc la cazino”, ceea ce indică o înțelegere limitată a mecanismelor și riscurilor asociate investițiilor.
„Ironia este că principiile de bază ale investițiilor de succes sunt, de fapt, destul de simple: diversifică, investește pe termen lung și nu tranzacționa prea des. Cu toate acestea, multor oameni, inclusiv investitorilor cu experiență, le este dificil să le urmeze. Există în continuare tendința de a vinde atunci când piețele scad și de a prefera într-o măsură prea mare activele familiare, apropiate de piața locală”, a declarat Marieke Blom, Chief Economist și Global Head of Research în cadrul ING și autoarea raportului.
ING Research consideră că politicile publice și stimulentele create de guverne și angajatori pot influența semnificativ comportamentul investițional. Studiul indică drept exemple țări precum Suedia, Danemarca și Țările de Jos, precum și sistemul 401(k) din Statele Unite.
„Europa are deja la dispoziție instrumentele de politică publică necesare și un număr mare de potențiali investitori. O parte tot mai mare din economii merge către investiții, țări precum Germania introduc noi stimulente, iar generațiile tinere sunt mult mai dispuse să investească decât cele mai în vârstă. Trecerea de la economisire la investiții este deja în desfășurare”, a declarat Marieke Blom, Chief Economist și Global Head of Research în cadrul ING și autoarea raportului.
Be the first to comment