Europol avertizează că radicalizarea online schimbă natura amenințării teroriste în Europa

Anchetă în Europa. FOTO EUplus.ro/ChatGPT
Anchetă în Europa. FOTO EUplus.ro/ChatGPT

Terorismul din Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă, în care radicalizarea are loc tot mai mult în mediul online, iar violența devine, pentru unii autori, o modalitate de a-și construi identitatea și de a obține recunoaștere. Concluziile apar în raportul „EU Terrorism Situation and Trend Report (EU TE-SAT) 2026”, publicat de Europol.

Potrivit documentului, terorismul inspirat de ideologia jihadistă rămâne cea mai răspândită formă de amenințare, însă ecosistemele digitale transformă modul în care apar, evoluează și se manifestă amenințările teroriste. Rețelele sociale, platformele de mesagerie criptată, comunitățile online și platformele de gaming sunt utilizate pentru propagandă, recrutare, radicalizare și planificarea atacurilor.

Raportul arată că radicalizarea nu mai depinde exclusiv de contactul direct cu organizații teroriste. Tot mai mulți autori se radicalizează individual, combinând ideologii extremiste cu teorii conspiraționiste, activități infracționale și manifestări de violență fără o motivație ideologică clară.

„Pe măsură ce violența, identitatea și ideologia devin tot mai strâns legate, indicatorii tradiționali utilizați pentru identificarea amenințărilor teroriste devin mai complecși și mai puțin predictibili. Această evoluție reprezintă o nouă provocare pentru autoritățile de aplicare a legii din Europa”, a declarat Anna Sjöberg, director al Centrului European de Combatere a Terorismului din cadrul Europol.

Potrivit raportului, grupările teroriste și infractorii cooperează tot mai frecvent, utilizând servicii precum spălarea banilor, traficul de arme, fraudele informatice sau comunicațiile criptate. În același timp, actorii implicați în amenințări hibride folosesc rețele infracționale pentru a genera instabilitate și perturbări repetate în societate.

Datele prezentate de Europol arată că, în 2025, au fost înregistrate 45 de atacuri teroriste în zece state membre ale Uniunii Europene, dintre care 22 au fost duse la capăt, 20 au fost dejucate, iar trei au eșuat. Autoritățile au arestat 486 de persoane pentru infracțiuni legate de terorism în 21 de state membre, iar 71% dintre acestea au fost investigate în dosare privind terorismul jihadist.

Atacurile jihadiste au provocat cinci decese și 81 de răniți, în timp ce un atac de extremă dreaptă s-a soldat cu o victimă.

Raportul evidențiază și implicarea tot mai mare a minorilor în fenomenul radicalizării. În 2025, 130 dintre persoanele arestate pentru infracțiuni de terorism aveau cel mult 18 ani, cel mai tânăr suspect având doar 12 ani.

Europol avertizează că tinerii sunt expuși simultan propagandei extremiste, comunităților violente din mediul online și subculturilor digitale, devenind atât victime ale manipulării, cât și autori ai unor fapte violente.

Raportul mai arată că, în comunități online descentralizate, precum „The Com network”, violența este folosită ca mijloc de obținere a statutului și notorietății. În aceste grupuri, participanții combină elemente de extremism, misoginism, nihilism, criminalitate și propagandă teroristă, fără a urma o doctrină politică sau religioasă unitară.

Potrivit Europol, această evoluție face ca amenințarea teroristă să fie mai fragmentată, mai adaptabilă și mai dificil de anticipat, obligând autoritățile să își adapteze metodele de prevenire și investigare.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația EUplus, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe EUplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*