Fondurile europene alocate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) pentru renovarea locuințelor private nu produc economii semnificative de energie, iar finanțarea este direcționată, în multe cazuri, către proiecte mai ușor de implementat, în detrimentul celor cu impact energetic mai mare. Concluziile apar într-un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană.
Potrivit auditorilor, Uniunea Europeană a alocat aproximativ 43 de miliarde de euro din fondurile de redresare post-pandemie pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale. Cu toate acestea, investițiile finanțează în principal lucrări moderate, precum înlocuirea ferestrelor sau instalarea de panouri fotovoltaice, în timp ce renovările aprofundate, capabile să reducă consumul de energie cu peste 60%, sunt mult mai rare.
„Fondurile puse la dispoziție de UE pentru renovarea locuințelor private ar trebui direcționate către proiectele cu cel mai mare potențial de reducere a consumului de energie. Am constatat însă în repetate rânduri că fondurile MRR au fost alocate proiectelor cel mai ușor de implementat, nu celor care ar fi avut cel mai mare impact”, a declarat Nikolaos Milionis, membru al Curții de Conturi Europene.
Raportul arată că, în majoritatea statelor membre analizate, proiectele nu au fost selectate în funcție de economiile de energie estimate, ceea ce reduce șansele ca finanțarea să ajungă la investițiile cu cel mai mare impact sau la gospodăriile care au cea mai mare nevoie de sprijin. Auditorii avertizează că această abordare poate bloca clădirile la un nivel redus de performanță energetică pentru mulți ani și poate îngreuna modernizările viitoare.
Curtea de Conturi Europeană critică și modul în care sunt monitorizate rezultatele investițiilor. Dintre cele 111 măsuri de renovare analizate, doar trei includ obiective privind economiile efective de energie, majoritatea indicatorilor urmărind doar numărul de locuințe renovate sau suprafața modernizată.
Auditorii consideră că certificatele de performanță energetică utilizate pentru estimarea economiilor nu oferă date suficient de fiabile sau comparabile, deoarece nu reflectă consumul real de energie și pot conține erori de evaluare.
Raportul semnalează și lipsa unei analize riguroase privind eficiența utilizării fondurilor. Un exemplu este programul italian „Superbonus”, care beneficiază de aproximativ 14 miliarde de euro din fondurile MRR destinate acestui domeniu. Potrivit Curții, costul economisirii unei unități de energie este de aproape patru ori mai mare decât estimările inițiale, iar schema poate acoperi până la 110% din costurile renovării, ceea ce înseamnă că finanțarea publică poate depăși valoarea investiției realizate.
Curtea de Conturi Europeană avertizează că, fără o direcționare mai eficientă a fondurilor, criterii bazate pe rezultate și o monitorizare mai riguroasă, investițiile viitoare riscă să contribuie insuficient la atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind eficiența energetică și reducerea emisiilor.
Be the first to comment