Influencerii vor fi reglementați în Europa. Reguli noi și pentru copii și adolescenți

Parlamentul European propune noi măsuri pentru protejarea copiilor și adolescenților în mediul online, prin limitarea practicilor care pot crea dependență, creșterea transparenței algoritmilor și introducerea unui mod special pentru tineri, care să dezactiveze publicitatea direcționată.

Propunerile au fost adoptate joi cu 395 de voturi pentru, 136 împotrivă și 80 de abțineri. Parlamentul solicită o strategie europeană integrată, care să implice instituțiile, familiile și școlile pentru crearea unui mediu sigur pe rețelele sociale și pe internet, în special pentru utilizatorii tineri.

Documentul recunoaște că mediul online oferă oportunități pentru învățare și dezvoltarea creativității, dar atrage atenția asupra riscurilor asociate dependenței de rețelele sociale și expunerii la hărțuire online, care pot avea consecințe asupra sănătății mintale.

Platformele ar urma să aibă responsabilități mai mari în protejarea tinerilor împotriva conținutului nociv sau manipulator și în reducerea efectelor mecanismelor de design care pot încuraja utilizarea excesivă. Parlamentul propune măsuri de protecție bazate pe nivelul de risc pentru sistemele de recomandare și interzicerea celor mai adictive practici.

Printre măsurile solicitate se află introducerea verificării vârstei fără colectarea sau păstrarea datelor personale, creșterea transparenței privind sistemele algoritmice ale rețelelor sociale și introducerea unui „mod pentru tineri”, care să dezactiveze publicitatea direcționată pentru minori.

Parlamentul cere și standarde etice obligatorii pentru „companionii AI”, precum și o transparență mai mare privind modul în care sunt antrenate modelele de inteligență artificială. Totodată, eurodeputații solicită interzicerea sistemelor de inteligență artificială care generează, manipulează sau modifică imagini și materiale video cu conținut sexual reprezentând o persoană, fără consimțământul acesteia.

Revizuirea viitoare a Directivei privind serviciile mass-media audiovizuale este considerată de Parlament o oportunitate pentru consolidarea protecției tinerilor împotriva conținutului ilegal și dăunător de pe platformele de partajare video.

Parlamentul solicită Comisiei Europene să analizeze dacă serviciile oferite de influenceri și creatorii profesioniști de conținut intră sub incidența acestei legislații. Eurodeputații cer și clarificarea statutului și responsabilităților acestora pe platformele de partajare video, inclusiv pentru a se asigura că respectă aceleași obligații privind transparența publicității ca furnizorii de servicii media.

Influența tot mai mare a creatorilor de conținut asupra percepțiilor publicului, inclusiv asupra modului în care tinerii își percep propriul corp, determină Parlamentul să solicite un cod european de conduită pentru influenceri, agenții și platforme online.

Parlamentul propune și o definiție juridică pentru „marketingul prin influenceri” și interzicerea practicilor comerciale neloiale, precum și reguli mai clare privind dezvăluirea sponsorizărilor.

„EU Kids Act al președintei von der Leyen este un pas binevenit și urmează direcția raportului nostru privind rețelele sociale și tinerii. Algoritmii nu se opresc la granițe: Europa are nevoie de reguli comune. Fără rețele sociale sub 13 ani, acces supravegheat între 13 și 15 ani, inclusiv o limită zilnică de o oră, și mai multă autonomie ulterior. Responsabilitatea nu poate reveni doar copiilor și familiilor: platformele trebuie să își facă produsele sigure. Nu discutăm doar despre ceea ce fac tinerii cu rețelele sociale, ci și despre ceea ce rețelele sociale le fac tinerilor”, a declarat Sandro Ruotolo, raportor al Parlamentului European.

Potrivit datelor Eurostat menționate de Parlamentul European, 98% dintre tinerii cu vârste între 16 și 29 de ani din UE folosesc internetul zilnic, față de 90% din populația totală. În 2025, participarea la rețelele sociale a fost cea mai frecventă activitate online în rândul tinerilor, iar crearea de profiluri și publicarea de mesaje au reprezentat activități obișnuite pentru o medie de 89% dintre tinerii din UE.