Parlamentul European a adoptat marți, 15 septembrie 2026, un raport cu recomandări privind consolidarea capacității Uniunii Europene de a răspunde ingerințelor străine, dezinformării și atacurilor hibride. Documentul, elaborat pe baza activității Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, propune inclusiv înființarea unui nou Centru european pentru reziliența democratică, măsuri pentru protejarea alegerilor și a mass-mediei independente și o aplicare mai strictă a normelor digitale existente.
Raportul a fost aprobat cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri. Eurodeputații susțin că ingerințele străine și dezinformarea reprezintă o amenințare pentru funcționarea instituțiilor democratice europene și avertizează că statele membre nu pot contracara eficient aceste riscuri dacă acționează separat.
Comisia specială pentru Scutul european pentru democrație a fost înființată în decembrie 2024 pentru a examina intensificarea și impactul unor activități ostile îndreptate împotriva Uniunii, inclusiv manipularea și ingerințele străine în domeniul informațiilor (FIMI), atacurile hibride și campaniile coordonate de dezinformare.
Una dintre principalele propuneri este crearea unui Centru european pentru reziliența democratică, anunțat deja de Comisia Europeană în cadrul strategiei sale privind Scutul european pentru democrație. Parlamentul consideră că noua structură ar trebui să funcționeze ca un centru independent de excelență pentru combaterea FIMI și a operațiunilor de dezinformare și pentru coordonarea măsurilor adoptate la nivel național.
Eurodeputații susțin că această entitate nu ar trebui să dubleze instrumentele existente, ci să reunească într-o singură structură măsurile deja aplicate la nivel european. În opinia lor, centrul trebuie să aibă o viziune, un mandat și un buget clar definite, precum și capacitatea de a acționa. Participarea statelor membre ar trebui să fie obligatorie, iar activitatea noii entități să beneficieze de control parlamentar.
Rusia este indicată în raport drept principala amenințare externă la adresa integrității democratice a Europei. Eurodeputații menționează atacuri hibride asupra infrastructurii critice, inclusiv atacuri cibernetice, sabotaj fizic, incendieri deliberate, spionaj și bruierea semnalelor. Raportul afirmă că activități similare sunt desfășurate și de Belarus, China, Iran și Coreea de Nord.
Parlamentul solicită extinderea sancțiunilor împotriva persoanelor și entităților care facilitează dezinformarea sau contribuie la eludarea sancțiunilor existente. Eurodeputații condamnă, de asemenea, întocmirea de către Rusia a unei liste negre în care figurează, potrivit raportului, funcționari, jurnaliști și deputați europeni, pe care o consideră un instrument de război hibrid.
În ceea ce privește spațiul digital, eurodeputații consideră că Uniunea ar trebui să utilizeze mai strict legislația existentă, inclusiv Regulamentul privind serviciile digitale și Regulamentul privind inteligența artificială, în loc să introducă neapărat noi acte legislative. Platformele online ar trebui să adopte măsuri suplimentare împotriva ingerințelor electorale bazate pe boți și să contribuie la protejarea discursului democratic.
Raportul face o distincție explicită între libertatea de exprimare și utilizarea unor instrumente automatizate pentru manipularea proceselor democratice. Eurodeputații susțin că libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt drepturi destinate protejării oamenilor, nu a sistemelor automatizate.
O altă direcție vizează reducerea dependenței Uniunii de tehnologii controlate de actori din afara UE în sectoare considerate critice. Parlamentul indică în special companiile tehnologice americane și producătorii chinezi de componente hardware și propune o strategie de tip „să cumpărăm produse europene” pentru investițiile în infrastructura critică. În paralel, eurodeputații cer diversificarea surselor de aprovizionare cu materii prime critice prin identificarea unor parteneri considerați mai fiabili.
Pentru protejarea integrității alegerilor, raportul propune clasificarea infrastructurii electorale drept infrastructură critică. Eurodeputații solicită, de asemenea, ca donațiile politice realizate prin criptomonede să respecte principiul „cunoaște-ți finanțatorul” și cer măsuri împotriva conținuturilor de tip deepfake și a reclamelor frauduloase. Documentul include și solicitarea unei protecții mai bune pentru femeile care candidează la alegeri.
Parlamentul susține menținerea unei cooperări strânse cu țările candidate și partenere și acordarea de sprijin pentru consolidarea rezilienței acestora. Raportul condamnă totodată instrumentalizarea migrației, considerată de eurodeputați o încercare inacceptabilă de exercitare a presiunii politice asupra Uniunii Europene.
Mass-media liberă și independentă și societatea civilă sunt incluse, de asemenea, în recomandările Parlamentului. Eurodeputații consideră necesare investiții pe termen lung pentru susținerea libertății presei și a jurnalismului de investigație, precum și măsuri împotriva utilizării ilegale a programelor-spion. Raportul recomandă și consolidarea educației media și a educației privind inteligența artificială și sprijinirea participării civice.
În privința pregătirii societății pentru situații de criză, eurodeputații propun exerciții periodice la scară largă și crearea unei aplicații de alertă în caz de criză la nivelul întregii Uniuni. Raportul recomandă și instituirea unei „Zile Europene a Pregătirii”, la 24 februarie, data la care Rusia a declanșat invazia pe scară largă a Ucrainei.
În timpul dezbaterii din plen, raportorul Tomas Tobé a subliniat că măsurile propuse nu urmăresc reglementarea opiniilor politice, ci protejarea proceselor democratice de operațiunile de ingerință străină.
„Acest raport nu se referă la reglementarea opiniilor politice. Este vorba despre protejarea democrației noastre de operațiunile de interferență străină. Boții ruși nu constituie libertate de exprimare. Ingerințele străine nu constituie libertate de exprimare. Iar manipularea alegerilor noastre nu constituie, cu siguranță, libertate de exprimare”, a declarat Tomas Tobé, raportor.
Raportul reprezintă poziția Parlamentului European și formulează recomandări privind consolidarea instrumentelor existente și dezvoltarea unor mecanisme europene suplimentare. Documentul nu înseamnă, prin el însuși, instituirea imediată a tuturor măsurilor propuse.
Be the first to comment