Parlamentul României a adoptat proiectul de lege privind așa-numitul „mecanism al apei”, o reformă inclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează reorganizarea mecanismului economic al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) și finanțarea investițiilor în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.
Potrivit Ministerului Mediului, aplicarea noului mecanism economic pentru resursele de apă ar urma să genereze aproximativ 2,5 miliarde de lei în următorii 15 ani, fonduri care vor fi utilizate pentru modernizarea și întreținerea infrastructurii naționale de gospodărire a apelor.
Reforma are la bază o analiză realizată de Banca Mondială privind starea infrastructurii administrate de ANAR și necesarul de investiții pentru perioada următoare. Potrivit autorităților, România se confruntă cu un deficit major de finanțare pentru lucrările la diguri, baraje și poldere, în condițiile în care inundațiile provoacă anual pagube estimate la 1%-1,5% din produsul intern brut.
Noul mecanism urmărește o corelare mai bună între veniturile obținute de Administrația Națională „Apele Române” și costurile aferente serviciilor furnizate diferitelor categorii de utilizatori ai resurselor de apă.
„Adoptarea acestei legi era esențială. Unu – pentru că am salvat, astfel, un miliard de euro, bani europeni, îndeplinind un jalon important din PNRR, doi – dacă am fi menținut același ritm de alocare bugetară, nu am putea realiza în următorii 15 ani nici măcar lucrările critice la infrastructura deja existentă. Era urgent să avem un nou mecanism economic care va aduce resursele necesare pentru protecția împotriva inundațiilor. Și, la fel de important, pentru că de fapt, pentru asta ne-am luptat, românii vor fi mai în siguranță în fața inundațiilor. În această perioadă în care efectele schimbărilor climatice sunt devastatoare și avem inundații aproape în fiecare an, acest mecanism va susține lupta împotriva catastrofelor naturale”, a declarat Diana-Anda Buzoianu, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Ministerul precizează că măsura nu presupune majorarea prețului apei pentru populație. În schimb, în 2026 va fi actualizată cu rata inflației contribuția plătită pe megawatt-oră de producătorii de energie electrică din hidrocentrale.
Începând cu anul 2027, contribuțiile, tarifele și penalitățile aplicate diferitelor categorii de utilizatori ai apei vor crește cu 2%, cu excepția contribuțiilor pentru irigații. Ajustările suplimentare vor fi aplicate etapizat în 2028 și 2029, astfel încât majorarea cumulată să ajungă la aproximativ 10% față de nivelul din 2026.
„Luând în considerare contextul economic dificil și analizele de suportabilitate efectuate, ne-am oprit asupra unui plan care să nu afecteze populația și să asigure finanțarea necesară investițiilor. În locul unei creșteri abrupte de 50% a prețului apei brute pentru unii operatori, am obținut o majorare de aproximativ 10%, eșalonată pe trei ani”, a precizat Diana-Anda Buzoianu.
Veniturile suplimentare rezultate din aplicarea noului mecanism vor fi direcționate către un fond special destinat investițiilor în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor.
Be the first to comment