Presiunea economică devine principalul risc pentru companii, iar 40% sunt slab pregătite pentru crize

Incertitudinea economică a devenit riscul cu cea mai rapidă creștere pentru companiile europene în ultimele 12 luni, depășind alte amenințări majore precum instabilitatea geopolitică, atacurile cibernetice și dezinformarea. Concluzia reiese din sondajul anual „Pulse Check 2026”, realizat de Crisis Communication Network Europe (CCNE), rețea care reunește experți în gestionarea situațiilor de criză din 20 de țări europene, inclusiv România.

Potrivit studiului, 76% dintre experții consultați consideră că incertitudinea economică reprezintă un risc tot mai important pentru mediul de afaceri. Instabilitatea geopolitică este indicată de 59% dintre respondenți, atacurile cibernetice de 47%, iar dezinformarea de 41%.

Datele arată că riscurile actuale nu doar că se intensifică, ci devin tot mai interconectate, ceea ce face gestionarea crizelor mai dificilă pentru organizații.

În ciuda acestui context, aproximativ 40% dintre companiile evaluate de experții CCNE sunt considerate slab pregătite pentru situații de criză. Un sfert dintre organizații au un nivel moderat de pregătire, iar doar 10% sunt apreciate ca fiind foarte bine pregătite. Totodată, jumătate dintre specialiști consideră că firmele nu au făcut progrese semnificative în ultimul an pentru a-și îmbunătăți capacitatea de reacție.

„Multe companii consideră că sunt pregătite pentru o criză pentru că au un plan, câteva proceduri sau o echipă desemnată. Problema este că mediul actual nu mai funcționează după logica unei singure crize, care apare izolat și poate fi gestionată pas cu pas. Ne aflăm într-o perioadă de permacriză, în care presiunea economică, instabilitatea politică, atacurile cibernetice, dezinformarea, tensiunile sociale și vulnerabilitățile operaționale se pot suprapune foarte rapid. În România, vedem că foarte puține companii sunt pregătite pentru acest tip de scenariu compus.

Pregătirea pentru criză nu înseamnă un document formal, ci scenarii testate, responsabilități clare, exerciții constante și capacitatea liderilor de a lua decizii rapide sub presiune”, a declarat Ana Maria Gardiner, expert în situații de criză și reprezentant al CCNE în România.

Raportul evidențiază că inflația acumulată în ultimii ani, tensiunile geopolitice și incertitudinile fiscale și politice afectează direct deciziile de investiții și dezvoltare ale companiilor. În acest context, restructurările, amânarea proiectelor, ajustările de prețuri sau reorganizările interne pot genera efecte în lanț asupra angajaților, furnizorilor și comunităților locale.

Experții atrag atenția că organizațiile trebuie să treacă de la planuri teoretice la exerciții practice de simulare, teste de stres și programe de consolidare a rezilienței, capabile să evalueze reacția reală în situații complexe.

Studiul mai arată că autoritățile, angajații, comunitățile locale, mass-media, investitorii și partenerii de afaceri influențează tot mai mult evoluția unei crize, ceea ce impune o abordare integrată a managementului riscurilor și a comunicării.

Sondajul „Pulse Check 2026” a fost realizat în lunile martie și aprilie și centralizează opiniile a peste 70 de experți în managementul riscului și gestionarea crizelor din 19 țări europene. Rezultatele au fost analizate recent în cadrul reuniunii anuale a liderilor Crisis Communication Network Europe, desfășurată la Lisabona.