Prima strategie europeană anticorupție ar putea include reguli mai stricte privind transparența și recuperarea prejudiciilor

Anchetă la nivel European. FOTO jhusemannde
Anchetă la nivel European. FOTO jhusemannde

Comisia pentru libertăți civile din Parlamentul European propune ca prima strategie europeană cuprinzătoare împotriva corupției să pună accent pe prevenție, transparență, aplicarea legii și cooperarea între statele membre.

Proiectul de rezoluție a fost adoptat cu 48 de voturi pentru, trei împotrivă și 17 abțineri. Documentul solicită Comisiei Europene o abordare comună la nivelul Uniunii, care să completeze noua directivă europeană privind combaterea corupției.

Raportul consideră că prevenirea trebuie să devină un pilon central al politicilor anticorupție, atât în statele membre, cât și în instituțiile europene. Eurodeputații cer introducerea unor standarde comune privind conflictele de interese, declarațiile de avere, cadourile, deplasările sponsorizate și activitățile remunerate desfășurate de demnitari în afara mandatului public. De asemenea, solicită o definiție clară a deturnării de fonduri și măsuri care să împiedice eludarea obligațiilor anticorupție prin modificarea termenelor de prescripție.

Documentul recomandă implicarea organizațiilor societății civile, a jurnaliștilor de investigație și a organizațiilor specializate în monitorizarea corupției în elaborarea și aplicarea strategiei. Totodată, eurodeputații solicită reguli comune privind finanțarea partidelor politice și o transparență sporită pentru organizațiile finanțate din afara Uniunii Europene care participă la procesul de elaborare a politicilor europene.

În ceea ce privește aplicarea legii, raportul cere consolidarea cooperării și schimbului de informații între statele membre și instituții precum Europol, Eurojust, Parchetul European (EPPO), OLAF, Autoritatea pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA) și viitoarea Autoritate Vamală a Uniunii Europene.

Eurodeputații solicită alocarea unor resurse suplimentare pentru EPPO în anchetele transfrontaliere de corupție și cer tuturor statelor membre care nu au aderat încă la această structură să facă acest pas. În același timp, insistă asupra protejării independenței sistemului judiciar, a avertizorilor de integritate și a jurnaliștilor de investigație.

Raportul atrage atenția și asupra riscurilor din domeniul achizițiilor publice, unde companii condamnate sau investigate pentru fapte de corupție într-un stat membru pot participa în continuare la licitații organizate în alte state ale Uniunii.

Documentul subliniază că aproape 60% dintre grupările de criminalitate organizată utilizează corupția în activitatea lor și solicită măsuri mai eficiente pentru combaterea spălării banilor, identificarea și confiscarea produselor infracțiunii. Sunt vizate inclusiv utilizarea criptoactivelor, comunicațiile criptate și sistemele financiare digitale pentru ascunderea fondurilor obținute ilegal.

Eurodeputații cer eliminarea treptată a programelor care oferă drept de rezidență investitorilor și solicită ca normele anticorupție să se aplice și cetățenilor europeni care acționează în numele unor companii private în afara Uniunii, precum și cetățenilor din afara UE care desfășoară activități similare pe teritoriul european.

Comisia Europeană este invitată să introducă un mecanism periodic de monitorizare, indicatori comuni și recomandări concrete în raportul anual privind statul de drept, precum și condiționarea mai strictă a finanțărilor europene în viitorul buget multianual de respectarea standardelor anticorupție.

Potrivit Comisiei Europene, corupția produce anual pierderi estimate între 179 și 990 de miliarde de euro în Uniunea Europeană, iar 69% dintre europeni consideră că fenomenul este răspândit în propria țară.

Strategia europeană anticorupție este așteptată până la sfârșitul acestui an, iar proiectul de rezoluție urmează să fie dezbătut și votat în plenul Parlamentului European.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația EUplus, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe EUplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*