Programul Justiție 2028-2034 ar putea beneficia de aproape 890 de milioane de euro pentru cooperare judiciară și acces la justiție

Parlamentul European, Strasbourg. FOTO dimschu
Parlamentul European, Strasbourg. FOTO dimschu

Comisiile pentru Afaceri Juridice (JURI) și pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European au adoptat prioritățile pentru programul Justiție aferent perioadei 2028-2034. Eurodeputații propun un buget de 890,4 milioane de euro, de aproape trei ori mai mare decât alocarea din perioada precedentă, pentru consolidarea cooperării judiciare, formarea profesioniștilor din domeniu și îmbunătățirea accesului cetățenilor la justiție.

Poziția celor două comisii a fost adoptată cu 61 de voturi pentru, 16 împotrivă și nicio abținere. Suma propusă este de 890.417.000 de euro în prețuri curente, echivalentul a 788.814.000 de euro în prețurile din 2025.

Potrivit propunerii, între 25% și 40% din buget ar urma să fie alocat cooperării judiciare, între 30% și 45% formării profesionale, iar între 30% și 45% accesului la justiție. Programul urmărește dezvoltarea unui spațiu european al justiției eficient și digitalizat, bazat pe respectarea statului de drept și care să contribuie la creșterea economică și competitivitatea Uniunii Europene.

Eurodeputații solicită ca programul să susțină egalitatea de gen, o justiție adaptată nevoilor copiilor, protecția victimelor și combaterea discriminării. De asemenea, finanțarea ar trebui să respecte principiile trasabilității, transparenței și controlului democratic al cheltuielilor.

În ceea ce privește cooperarea judiciară, membrii celor două comisii vor o mai bună respectare a drepturilor fundamentale, consolidarea colaborării cu organizațiile internaționale și reducerea diferențelor dintre sistemele judiciare ale statelor membre. Propunerea vizează și recunoașterea și executarea transfrontalieră a hotărârilor judecătorești în materie civilă și penală, precum și protejarea persoanelor și organizațiilor împotriva acțiunilor judiciare abuzive care urmăresc intimidarea participării publice.

Programul ar urma să finanțeze servicii de sprijin pentru victime, instrumente digitale pentru sistemul judiciar, schimburi de bune practici, activități de cercetare și formarea profesioniștilor din domeniul justiției. Sunt prevăzute, de asemenea, forme de sprijin pentru organizațiile societății civile.

Control parlamentar asupra finanțării

Comisiile parlamentare solicită un mecanism de monitorizare regulată a implementării programului, pentru a permite Parlamentului European să își exercite atribuțiile de control democratic. Parlamentul și Consiliul ar urma să poată formula obiecții față de programele de lucru anuale și multianuale ale Comisiei Europene.

Executivul european ar trebui să prezinte anual rapoarte privind progresul programului și să realizeze evaluări periodice ale acestuia. Propunerea include și organizarea unui dialog deschis cu beneficiarii și cu alte părți interesate în ceea ce privește implementarea finanțărilor.

Mandatul de negociere va fi supus votului în plenul Parlamentului European pe 12 noiembrie. După aprobarea acestuia, eurodeputații vor putea începe negocierile cu guvernele statelor membre după ce acestea vor ajunge la un acord asupra cifrelor bugetului UE pentru perioada 2028-2034.

Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru noul program Justiție în septembrie 2025. Acesta face parte din viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, care acoperă perioada 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2034.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația EUplus, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe EUplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*