Planul REPowerEU, lansat de Uniunea Europeană pentru reducerea dependenței energetice față de Rusia și accelerarea tranziției către energia curată, nu produce încă rezultatele așteptate, potrivit unui nou raport al Curții de Conturi Europene. La patru ani de la lansare, statele membre au angajat doar 54,3 miliarde de euro din cele aproximativ 300 de miliarde de euro estimate ca necesare pentru atingerea obiectivelor până în 2030.
Auditorii europeni consideră că planul are nevoie de un nou impuls, în condițiile în care influența sa asupra politicilor energetice naționale rămâne limitată, iar cadrul de guvernanță nu oferă instrumente suficient de eficace pentru implementarea și monitorizarea rezultatelor. Situația este cu atât mai relevantă în contextul noilor amenințări la adresa securității energetice europene și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.
REPowerEU a fost prezentat în mai 2022, la solicitarea Consiliului European, cu obiectivul de a elimina treptat importurile de combustibili fosili din Rusia. Planul se bazează pe diversificarea surselor de aprovizionare, dezvoltarea energiei regenerabile, economisirea energiei și consolidarea interconectărilor energetice dintre statele membre.
Pentru atingerea obiectivelor, Comisia Europeană a estimat necesarul unor investiții suplimentare de aproximativ 300 de miliarde de euro până în 2030 și a pus la dispoziție fonduri prin Mecanismul de redresare și reziliență. Statele membre au avut posibilitatea să introducă în propriile planuri de redresare capitole dedicate REPowerEU.
Problema identificată de Curtea de Conturi Europene este diferența foarte mare dintre necesarul estimat și investițiile efectiv angajate. Doar 54,3 miliarde de euro au fost angajate până acum în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru măsuri REPowerEU. Auditorii consideră că această diferență ridică o întrebare fundamentală: fie necesarul de investiții a fost supraestimat semnificativ, fie statele membre întâmpină dificultăți în transformarea obiectivelor europene în proiecte și măsuri concrete.
„La patru ani de la lansare, planul REPowerEU bate pasul pe loc, deși au fost puse la dispoziție câteva sute de miliarde de euro. Trebuie să tragem învățămintele corecte acum, având în vedere noile tensiuni geopolitice și impactul acestora asupra piețelor energiei. Aceste evoluții demonstrează cât de important este să accelerăm diversificarea și să evităm reapariția unei dependențe excesive de un singur furnizor. De aceea, solicităm o mobilizare coordonată pentru a da un nou impuls planului”, a declarat Mihails Kozlovs, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport.
Auditorii constată și că obiectivele REPowerEU nu au fost integrate suficient în politicile energetice naționale. Planurile naționale privind energia și clima ar fi trebuit să transforme obiectivele europene în ținte și acțiuni concrete, însă majoritatea nu conțin măsuri sau obiective specifice care să contribuie direct la realizarea ambițiilor REPowerEU.
Reducerea importurilor de combustibili fosili din Rusia reprezintă unul dintre domeniile în care efectele sunt mai vizibile. Sancțiunile europene au dus la o reducere drastică a importurilor de petrol rusesc, însă auditorii atrag atenția că nu este clar în ce măsură anumite cantități continuă să ajungă în UE prin țări terțe sau prin intermediul așa-numitei „flote din umbră”.
Și importurile de gaze rusești au scăzut, însă situația nu este uniformă. Unele state membre au cumpărat în 2024 mai mult gaz rusesc decât înainte de declanșarea războiului din Ucraina. În plus, Curtea de Conturi Europene avertizează că reducerea importurilor nu poate fi atribuită exclusiv REPowerEU sau sancțiunilor europene.
Iernile mai blânde și reducerea consumului ca urmare a prețurilor ridicate la energie au contribuit, la rândul lor, la diminuarea cererii. Prin urmare, scăderea importurilor de energie din Rusia nu reprezintă automat o măsură a eficienței REPowerEU, iar impactul direct al planului este mai dificil de separat de ceilalți factori care au influențat piața.
În ceea ce privește tranziția către energia curată, rezultatele sunt considerate de auditori insuficiente. REPowerEU a contribuit la impulsionarea unor proiecte importante în statele membre, însă creșterea capacității de producție din surse regenerabile rămâne marginală în raport cu obiectivele stabilite.
Pe baza țintelor incluse în capitolele REPowerEU din Mecanismul de redresare și reziliență, auditorii au constatat că sporul de capacitate regenerabilă obținut până în prezent este mult sub ținta de 103 GW. O situație similară este întâlnită în cazul interconectării rețelelor energetice.
Pentru dezvoltarea interconectivității, auditorii au identificat doar trei măsuri REPowerEU în două state membre, iar una dintre acestea a fost ulterior abandonată. În opinia Curții de Conturi Europene, situația indică faptul că planul nu a produs încă schimbarea structurală promisă la momentul lansării.
Un alt punct vulnerabil îl reprezintă guvernanța. Potrivit auditorilor, cadrul actual nu oferă suficiente instrumente pentru orientarea implementării REPowerEU și pentru urmărirea cu fiabilitate a rezultatelor. Lipsa unor mecanisme eficace de coordonare riscă să transforme un plan european cu obiective comune într-o sumă de măsuri naționale cu impact diferit.
În acest context, Curtea de Conturi Europeană solicită o mobilizare coordonată pentru accelerarea implementării REPowerEU. Miza nu este doar reducerea importurilor din Rusia, ci și capacitatea UE de a-și diversifica sursele de energie, de a dezvolta infrastructura transfrontalieră și de a accelera producția de energie curată.
Be the first to comment