Rețea internațională de fraude cu investiții false în criptomonede, destructurată printr-o operațiune comună desfășurată în România, Republica Moldova și Ucraina

Crypto, sub lupă. FOTO geralt
Crypto, sub lupă. FOTO geralt

Autoritățile judiciare și de aplicare a legii din România, Republica Moldova și Ucraina au desfășurat, la 25 iunie 2026, o amplă operațiune comună împotriva unei rețele infracționale specializate în fraude cu investiții online, care ar fi prejudiciat zeci de cetățeni români cu aproximativ 3,6 milioane de lei.

Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, în cadrul acțiunii au fost puse în executare opt mandate de percheziție în România și 17 mandate de percheziție în Ucraina, dintre care patru au vizat centre de intermediere telefonică (call-centere) utilizate pentru coordonarea activităților infracționale.

Operațiunea a fost realizată în cadrul unei echipe comune de anchetă (Joint Investigation Team), sub coordonarea Eurojust și cu sprijinul Europol, implicând procurori și polițiști din cele trei state.

Anchetatorii susțin că, începând cu anul 2023, membrii grupării au promovat în mediul online investiții fictive în criptomonede și acțiuni ale unor companii cunoscute, precum Hidroelectrica, BRUA, GAP Invest sau Macro Capital, promițând câștiguri rapide și garantate.

Persoanele interesate erau direcționate către platforme de tranzacționare false, unde efectuau depuneri inițiale pentru activarea conturilor. Ulterior, operatorii call-centerelor, folosind identități false și tehnici de manipulare, convingeau victimele să investească sume tot mai mari, promițând randamente ridicate.

În unele cazuri, victimele au fost convinse să furnizeze datele cardurilor bancare sau să instaleze aplicații de control la distanță pe telefoane și computere, ceea ce le-a permis autorilor să obțină acces la aplicațiile de internet banking și la fondurile acestora.

Potrivit procurorilor, schema a fost susținută și prin distribuirea pe rețelele sociale a unor materiale video false, generate cu ajutorul inteligenței artificiale, de tip deepfake, în care diverse personalități publice din România, inclusiv premierul României și guvernatorul Băncii Naționale a României, păreau să promoveze respectivele investiții.

Investigațiile au stabilit că gruparea opera prin intermediul a patru centre de intermediere telefonică situate în Ucraina. Până în prezent, anchetatorii au identificat 43 de victime, prejudiciul total estimat fiind de aproximativ 3,6 milioane de lei.

În urma perchezițiilor, autoritățile au ridicat peste 150 de echipamente informatice, inclusiv telefoane mobile, laptopuri, computere și dispozitive de stocare, precum și peste 157.000 de euro, ceasuri de lux, o armă de tip airsoft și alte mijloace de probă.

În România sunt cercetate în prezent șapte persoane, dintre care două au fost identificate pe teritoriul național, în timp ce celelalte se află în state din afara Uniunii Europene.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București avertizează cetățenii să evite investițiile realizate prin intermediul unor platforme financiare neautorizate și recomandă verificarea atentă a autenticității platformelor de investiții, evitarea furnizării datelor bancare către persoane necunoscute și refuzul instalării aplicațiilor de acces la distanță la solicitarea unor presupuși consultanți financiari.

Potrivit legislației în vigoare, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația EUplus, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe EUplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*