România preia conducerea cooperării regionale în Europa de Sud-Est pentru următorul an

Finanțări europene. FOTO pontzi
Finanțări europene. FOTO pontzi

România preia oficial, începând cu 1 iulie 2026, președinția Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), pentru un mandat de un an, după reuniunile organizate la Sofia cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la înființarea organizației regionale.

Ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, participă la Summit-ul SEECP în numele președintelui României, Nicușor Dan. Evenimentul marchează încheierea mandatului Bulgariei la conducerea forumului și transferul oficial al președinției către România.

SEECP este considerat singurul mecanism de cooperare regională creat și gestionat exclusiv de statele din Europa de Sud-Est. Înființat în 1996, forumul reunește în prezent 13 participanți și peste 150 de milioane de cetățeni, având ca obiectiv consolidarea cooperării regionale și apropierea statelor din regiune de Uniunea Europeană și spațiul euro-atlantic.

La reuniunile de la Sofia, România este reprezentată de ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu, care participă la Summit-ul liderilor SEECP, la ceremonia de predare a președinției și la conferința de presă a Troicii SEECP, formată din Bulgaria, Albania și România. Din delegația română face parte și secretarul de stat pentru afaceri europene, Orientul Mijlociu și Africa, Clara Staicu.

„România va reprezenta în acest an obiectivele comune ale regiunii sub umbrela președinției pe care o preluăm astăzi la Sofia la întâlnirea liderilor țărilor din Europa de Sud-Est. Suprapunerea anului președinției cu perioada negocierilor pentru viitorul buget multianual al UE ne va permite un focus crescut pentru proiectele strategice pentru conectarea UE la regiune, România fiind beneficiar nemijlocit al acestor proiecte.

Conectarea mai bună a drumurilor, a căilor ferate, punctelor de trecere la frontieră, a piețelor comerciale, a localităților de graniță, deschide oportunități de creștere economică pentru regiune și România ca partener pentru țările din regiune pe drumul adaptării la normele europene consolidează rolul activ al țării noastre în arhitectura deciziilor care privesc viitorul UE. După 30 de ani transformarea regiunii este într-un moment cheie, de la o regiune percepută ca instabilă la regiunea cu potențialul vizibil de creștere și proiecte de investiții atractive pentru partenerii globali”, a declarat Oana Țoiu, ministrul afacerilor externe.

Summit-ul se desfășoară sub tema „O busolă comună pentru o regiune stabilă, sigură și sustenabilă” și marchează trei decenii de transformări în Europa de Sud-Est, de la conflictele și fragmentarea anilor ’90 la cooperare regională și apropierea de structurile europene.

În mandatul său, România va urmări trei direcții principale de acțiune. Prima vizează sprijinirea procesului de extindere a Uniunii Europene și integrarea treptată a statelor participante în Piața Unică Europeană, precum și promovarea intereselor regiunii în dialogul cu instituțiile europene.

A doua prioritate este consolidarea rezilienței în fața amenințărilor hibride și cibernetice, combaterea dezinformării și întărirea capacității de răspuns la dezastre naturale și urgențe medicale.

Cea de-a treia direcție urmărește stimularea dezvoltării economice durabile prin investiții în conectivitatea energetică, de transport și digitală, implementarea Strategiei SEE 2030 și a Agendei Verzi pentru Balcanii de Vest, cu accent pe implicarea tinerilor și a societății civile.

Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est reunește Ankara, Atena, Belgrad, București, Chișinău, Ljubljana, Podgorica, Priștina, Sarajevo, Skopje, Sofia, Tirana și Zagreb și reprezintă unul dintre principalele formate de dialog politic și cooperare regională din vecinătatea Uniunii Europene.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația EUplus, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe EUplus.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*