Sănătatea globală, investiție strategică pentru reziliența Europei. Parlamentul cere bani în următorul buget al UE

Investițiile în sănătatea globală trebuie să devină o prioritate a Uniunii Europene în următorul buget pe termen lung, în condițiile creșterii riscurilor sanitare și geopolitice și ale reducerii finanțărilor pentru dezvoltare. Parlamentul European cere includerea rezilienței sănătății globale printre obiectivele bugetului UE pentru perioada de după 2028.

Rezoluția privind consolidarea rezilienței sănătății globale în țările partenere a fost adoptată joi cu 319 voturi pentru, 142 împotrivă și 19 abțineri, după o dezbatere cu Comisia Europeană. Documentul vine după lansarea, în mai 2026, a inițiativei Comisiei Europene privind reziliența sănătății globale, Global Health Resilience Initiative (GHRI).

Parlamentul avertizează că reducerea recentă a asistenței oficiale pentru dezvoltare destinată sănătății afectează capacitatea sistemelor medicale de a răspunde riscurilor globale și poate avea consecințe inclusiv pentru securitatea sanitară europeană.

În contextul insecurității geopolitice, al reducerii bugetelor pentru asistență pentru dezvoltare și al creșterii riscurilor sanitare la nivel mondial, rezoluția consideră investițiile susținute în sănătatea globală o investiție strategică în reziliența UE.

Parlamentul solicită ca obiectivele europene privind leadershipul global în sănătate, prevăzute în GHRI, să fie susținute prin finanțare adecvată, previzibilă și pe termen lung pentru sistemele de sănătate. Reziliența sănătății globale ar trebui inclusă ca obiectiv în următorul buget pe termen lung al UE, începând din 2028.

Pentru consolidarea rolului european în domeniu, Parlamentul cere și creșterea sprijinului politic și financiar pentru organizații multilaterale precum Organizația Mondială a Sănătății, Gavi – Alianța pentru vaccinuri, Fondul Global și Coaliția pentru Inovații în Pregătirea pentru Epidemii.

Experiența pandemiei de COVID-19 și evoluția focarelor de Ebola sunt indicate drept argumente pentru consolidarea capacității sistemelor, comunităților și instituțiilor din întreaga lume de a preveni, pregăti, absorbi și gestiona amenințările sanitare.

Parlamentul solicită și măsuri pentru reducerea diferențelor de gen în ceea ce privește rezultatele medicale și finanțarea serviciilor de sănătate, în special în domeniul sănătății materne și infantile.

Investițiile sectorului privat ar trebui să sprijine obiectivele de sănătate publică în țările partenere, însă Parlamentul subliniază că acestea nu pot înlocui finanțarea publică previzibilă destinată sistemelor medicale.

UE ar trebui, de asemenea, să sprijine țările partenere, în special statele cel mai puțin dezvoltate, în utilizarea eficientă a flexibilităților prevăzute de Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală (TRIPS), în scopul protejării sănătății publice.

„Reducerile drastice ale președintelui Trump în programele de reziliență a sănătății globale au lăsat milioane de oameni în pericol și au făcut lumea mai vulnerabilă. Cel mai recent focar de Ebola se răspândește rapid și este deja al doilea ca amploare din istorie. Trebuie să facem mult mai mult pentru a preveni, a ne pregăti și a ne adapta la amenințările globale pentru sănătate, în special în contextul incertitudinii geopolitice actuale”, a declarat Barry Andrews, președintele Comisiei pentru dezvoltare și raportor al Parlamentului European.