Guvernul României a publicat primul raport amplu privind eficiența administrației publice centrale și locale, document realizat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului pe baza datelor oficiale aferente anilor 2024-2025 și prelucrate cu sprijinul Băncii Mondiale.
Raportul oferă o imagine detaliată asupra dimensiunii aparatului administrativ, a cheltuielilor publice, a companiilor de stat și a disparităților dintre administrațiile locale.
Potrivit documentului, România are 13.931 de instituții publice active și 1.421 de companii de stat active. Guvernul admite însă că numărul exact al angajaților din sectorul public nu poate fi stabilit cu precizie, deoarece Ministerul Finanțelor, REVISAL și Agenția Națională a Funcționarilor Publici folosesc sisteme și metodologii diferite de raportare.
Datele Ministerului Finanțelor indică aproximativ 1,26 milioane de posturi remunerate în instituțiile publice și circa 256.000 de salariați în companiile de stat. Raportul subliniază că România nu are în prezent o bază de date unitară care să integreze toate formele de angajare din sectorul public.
Documentul evidențiază și faptul că peste 199.000 de persoane din instituții și companii de stat au două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar aproximativ 38.600 dintre acestea dețin cel puțin două contracte cu normă întreagă.
Cheltuielile de personal din instituțiile publice au totalizat 163,5 miliarde de lei în 2024, în timp ce companiile de stat au înregistrat cheltuieli salariale de 31,2 miliarde de lei. Per total, cheltuielile cu personalul bugetar au reprezentat 9,3% din PIB, aproape de media Uniunii Europene, de 10,1%.
Raportul arată însă că ponderea angajaților la stat în totalul forței de muncă a crescut semnificativ comparativ cu anul 2000, depășind media europeană începând din 2020.
Analiza companiilor de stat indică o situație mixtă. Din 1.107 companii cu date financiare disponibile, 904 se autofinanțează, iar 203 sunt subvenționate. Deși acestea din urmă reprezintă doar 18% din total, cheltuielile lor de personal sunt aproape egale cu cele ale tuturor companiilor nesubvenționate la un loc.
Raportul menționează că 43 de companii subvenționate cu pierderi cumulează cheltuieli de personal de 5,4 miliarde de lei. Cele mai mari pierderi au fost înregistrate de CFR, cu 417 milioane de lei, Electrocentrale Craiova, cu 401 milioane de lei, și Unifarm, cu 354 milioane de lei.
În paralel, companii precum Hidroelectrica, Romgaz și Transelectrica au generat profituri de miliarde de lei fără subvenții de la stat.
Documentul relevă și existența a 16 companii care au raportat cheltuieli, dar zero venituri în 2024, ceea ce indică menținerea unor costuri fixe în lipsa activității operaționale.
Raportul atrage atenția asupra îmbătrânirii aparatului administrativ. Peste 55% dintre angajații din instituțiile publice și companiile de stat au peste 45 de ani, iar între 50% și 60% ar putea ajunge la vârsta pensionării în următorii 15 ani.
La nivel local, analiza indică disparități majore între unitățile administrativ-teritoriale. România are 2.862 de comune, 216 orașe, 103 municipii și 41 de județe, iar multe dintre acestea se confruntă cu depopulare și îmbătrânire accelerată.
Raportul arată că veniturile locale diferă considerabil între localități, iar gradul de colectare a taxelor locale variază puternic în funcție de fiecare unitate administrativ-teritorială.
Accesarea fondurilor europene este, de asemenea, inegală, unele județe având performanțe ridicate, în timp ce altele înregistrează rezultate slabe în atragerea finanțărilor.
Guvernul identifică patru probleme sistemice majore: fragmentarea bazelor de date instituționale, erorile de raportare generate de introducerea manuală a datelor, supradimensionarea aparatului administrativ în anumite zone și inechitățile de finanțare între județe și localități.
Raportul recomandă reducerea cheltuielilor instituționale prin comasări și restructurări, valorificarea pensionărilor naturale pentru reducerea personalului, reorganizarea companiilor de stat și consolidarea controlului asupra execuției bugetare.
„Administrația publică a funcționat, în mod sistematic, fără transparență reală, cu resurse publice gestionate departe de ochii contribuabililor și date esențiale despre dimensiunea și costul aparatului administrativ dispersate între instituții”, se arată în comunicatul Guvernului.
Be the first to comment