Turismul românesc traversează o perioadă dificilă în 2026, cu venituri în scădere pentru 76,4% dintre operatorii incluși în Carta Albă a Turismului din România, ediția 2026. În același timp, numărul turiștilor a scăzut în primele șase luni ale anului, iar peste 80% dintre firmele din sector se bazează pe autofinanțare. Pentru 2027, însă, jumătate dintre operatori estimează o creștere sau cel puțin o stabilizare a activității.
Carta Albă a Turismului din România, ediția 2026, a fost lansată de IMM România în parteneriat cu Groupama, cu sprijinul Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Datele conturează un sector aflat sub presiunea costurilor și a instabilității fiscale, în pofida creșterii infrastructurii de cazare din ultimii ani.
Cele mai multe companii chestionate au raportat scăderi semnificative ale veniturilor. 49,5% dintre operatori au indicat diminuări de peste 20%, 15,7% au raportat scăderi de aproximativ 10%, iar 11,2% reduceri de aproximativ 5%.
Și numărul turiștilor a intrat pe un trend negativ. După o creștere de 3% în 2024, când au fost înregistrate 5,78 milioane de sosiri, și o stagnare în 2025, la 5,79 milioane, primele șase luni din 2026 au adus o scădere de 4,1%, până la 5,55 milioane de sosiri, potrivit datelor prezentate în studiu.
În același timp, România și-a extins semnificativ capacitatea de cazare. În perioada 2020-2025, aceasta a crescut cu aproape 30%, depășind 464.000 de locuri. Dezvoltarea nu a fost însă uniformă la nivel național, infrastructura fiind concentrată în special în județul Constanța și în marile zone turistice, precum Brașov și București.
Oferta operatorilor autohtoni este concentrată în segmentul mediu de preț. 37,7% dintre unități practică tarife cuprinse între 210 și 300 de lei, iar 58,82% oferă pachete flexibile cu mic dejun inclus. Principalele forme de turism sunt agrementul, cu 46%, turismul de afaceri, cu 21,8%, și turismul rural, cu 13,8%.
Una dintre vulnerabilitățile identificate de studiu este fidelizarea clienților. Peste 60% dintre operatori au o rată de revenire a turiștilor de cel mult 40%, ceea ce indică dificultăți în transformarea unei vizite într-o relație turistică repetată.
Presiunea asupra companiilor este reflectată și de modul în care acestea își descriu principalele probleme. Peste 60% dintre operatori indică instabilitatea fiscală, creșterea costurilor operaționale și nivelul insuficient al sprijinului public printre principalele provocări ale activității.
În acest context, voucherele de vacanță sunt considerate de operatori drept una dintre cele mai importante măsuri cu efect pozitiv. 48,1% dintre respondenți le indică drept măsura cu cel mai mare impact, în timp ce 17,3% consideră că TVA-ul redus are un impact pozitiv.
Datele privind finanțarea arată o altă problemă structurală. Peste 80% dintre firme se bazează pe autofinanțare. Creditele bancare sunt utilizate de 29,9% dintre operatori, în timp ce fondurile europene au fost accesate de doar 27%. Studiul arată că fondurile europene sunt utilizate intensiv de firmele care reușesc să le acceseze, în special pentru echipamente și infrastructură, însă dificultățile de accesare limitează utilizarea lor la nivelul întregului sector.
„Rezultatele din acest an arată clar că antreprenorii din turism au nevoie de predictibilitate și sprijin direct. Nu putem vorbi despre o dezvoltare sustenabilă atâta timp cât trei sferturi dintre firme raportează venituri în scădere, iar majoritatea depind exclusiv de autofinanțare. Este esențial să menținem stimulentele financiare eficiente, cum sunt voucherele de vacanță, și să deblocăm accesul la fonduri europene pentru modernizare și digitalizare. Totodată, evenimentele și festivalurile rămân un motor real de creștere pentru turismul românesc, atrăgând vizitatori, susținând afacerile mici din comunitățile-gazdă și consolidând identitatea turistică a fiecărei regiuni, un domeniu în care continuăm să vedem un potențial remarcabil de dezvoltare”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.
Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului consideră că dezvoltarea turismului românesc presupune atragerea unui număr mai mare de turiști străini și creșterea duratei și valorii sejururilor. În acest sens, ministrul Ambrozie Irineu Darău anunță pregătirea unei soluții de politică publică pentru înființarea unei Organizații de Management al Destinației la nivel național.
„Cred că e nevoie să avem mai multe motive pentru care un turist să vină în România, să stea mai mult și să cheltuiască mai mult aici. Asta înseamnă să dezvoltăm produse turistice și servicii mai bune și să valorificăm mai bine segmente care au rămas în urmă. Dacă vrem ca turismul să crească, trebuie să fim mai buni la incoming și să aducem mai mulți turiști străini în țară. Soluția, cred eu, e simplă: trebuie să fim mai buni la promovarea destinației România. Unul dintre pașii la care lucrăm este înființarea Organizației de Management al Destinației la nivel național.
Vrem ca până la finalul anului să avem o soluție clară de politică publică aleasă, atât în ceea ce privește calendarul, dar și în ceea ce privește guvernanța, construită împreună cu industria, iar din 2027 să putem începe operaționalizarea, astfel încât în 2028 și mai încolo să existe un OMD național 100% operațional și eficient. Avem nevoie însă de coordonare. O strategie comună pentru România ca destinație, reguli clare pentru organizațiile locale, județene și regionale, dar și o promovare care să aibă obiective și rezultate măsurabile”, a declarat Ambrozie Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Pentru 2027, perspectiva operatorilor este mai puțin pesimistă decât rezultatele din 2026. Jumătate dintre respondenți estimează o îmbunătățire sau cel puțin o stabilizare a situației afacerilor. Studiul nu indică însă că această așteptare va conduce automat la o revenire, iar evoluția va depinde de factori precum costurile, cererea turistică, politicile fiscale și accesul la finanțare.
Carta Albă a Turismului din România, ediția 2026, indică astfel un paradox al sectorului: infrastructura de cazare a crescut semnificativ, însă operatorii se confruntă cu scăderea veniturilor, reducerea numărului de turiști, costuri mai mari și acces limitat la finanțare. Pentru revenire, industria solicită predictibilitate, stimulente financiare și acces mai facil la fonduri pentru modernizare și digitalizare.
Be the first to comment