Comisia Europeană a propus un pachet legislativ destinat facilitării mobilității lucrătorilor în Uniunea Europeană, prin digitalizarea documentelor de securitate socială, recunoașterea mai rapidă a calificărilor și consolidarea mecanismelor de control împotriva abuzurilor. Pachetul include șase propuneri legislative și urmărește să reducă procedurile administrative care îngreunează deplasarea lucrătorilor între statele membre și recrutarea transfrontalieră.
Pachetul privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă include un regulament pentru instituirea pașaportului european de securitate socială (ESSPASS), un regulament privind portabilitatea competențelor, un regulament pentru consolidarea Autorității Europene a Muncii (ELA), modificări ale normelor privind calificările profesionale, un cadru pentru fizioterapeuți și o directivă privind recunoașterea calificărilor resortisanților țărilor terțe.
Potrivit Comisiei Europene, măsurile ar putea genera beneficii estimate la 6 miliarde de euro până în 2040, prin reducerea timpului necesar pentru recunoașterea calificărilor, verificarea mai rapidă a documentelor de securitate socială, reducerea costurilor administrative și prevenirea fraudelor. Acestea sunt însă estimări ale Comisiei privind efectele viitoare ale pachetului, care va trebui mai întâi adoptat și pus în aplicare.
Una dintre componentele centrale este ESSPASS, prin care documentele privind securitatea socială și asigurările de sănătate vor putea fi solicitate și primite integral online. Printre documentele vizate se află documentul portabil A1, utilizat pentru lucrătorii detașați, și cardul european de asigurări sociale de sănătate.
Documentele vor putea fi stocate și prezentate prin portofelul UE pentru identitatea digitală. Administrațiile naționale vor putea verifica mai rapid autenticitatea și valabilitatea acestora, iar documentele pe hârtie vor rămâne disponibile la cerere. Potrivit Comisiei, cardul european de asigurări sociale de sănătate ar urma să fie emis în maximum 24 de ore prin sistemul digital.
Digitalizarea documentelor de securitate socială este prevăzută să fie introdusă etapizat. Documentul portabil A1 ar urma să fie digitalizat la un an după intrarea în vigoare a regulamentului ESSPASS, iar cardul european de asigurări sociale de sănătate și alte documente de securitate socială în termen de trei ani.
Comisia estimează că, într-o perioadă de 12 ani, verificarea transfrontalieră mai rapidă ar putea genera economii de până la 64 de milioane de euro pentru întreprinderi, 69 de milioane de euro pentru furnizorii de servicii medicale și 72 de milioane de euro pentru inspectorii de muncă. Semnăturile digitale ar putea contribui, potrivit estimărilor prezentate, la evitarea unor fraude de până la 277 de milioane de euro.
Un al doilea pilon al pachetului este portabilitatea competențelor. Calificările noi și recente ar urma să fie emise într-un format digital standardizat și să poată fi stocate în portofelul UE pentru identitatea digitală. Măsura ar urma să acopere calificări de la nivelul învățământului secundar până la doctorat.
Calificările obținute în ultimii zece ani înainte de intrarea în vigoare a noilor reguli ar urma să fie disponibile în format digital, la cerere, în termen de două săptămâni. Comisia propune și un instrument online în cadrul Europass care să conecteze bazele de date naționale privind calificările și să permită angajatorilor și lucrătorilor să compare gratuit calificările obținute în diferite state membre.
Digitalizarea nu modifică valoarea unei calificări și nici nu transferă statelor membre competența de a decide ce calificări permit accesul la profesii reglementate. Aceste decizii rămân la nivel național.
Pentru profesiile reglementate, Comisia propune reducerea duratei procedurilor de recunoaștere. În cazul recunoașterii automate, perioada ar urma să scadă de la trei luni la cinci săptămâni, iar pentru celelalte proceduri de recunoaștere de la patru luni la 11 săptămâni. Un flux de lucru digital european unificat ar urma să permită depunerea cererilor și a documentelor justificative, iar acestea ar trebui acceptate în toate limbile oficiale ale UE.
Comisia propune și extinderea recunoașterii automate prin introducerea unui cadru comun de formare pentru fizioterapeuți. Acesta este primul astfel de cadru adoptat în cadrul noii inițiative. În plus, au fost identificate alte zece profesii pentru care ar putea fi elaborate cadre comune de formare și, ulterior, mecanisme de recunoaștere automată, printre exemple fiind inginerii civili, tehnicienii de laborator biomedical și electricienii.
O altă componentă vizează persoanele cu calificări obținute în afara Uniunii Europene. Comisia propune reguli comune privind recunoașterea acestor calificări, cu cerințe documentare armonizate, termene fixe și dreptul la o cale de atac.
În prezent, procedurile pentru recunoașterea calificărilor obținute în afara UE durează, în medie, 14 luni, potrivit Comisiei. Noile reguli ar urmări reducerea acestei perioade la patru luni și reducerea costurilor administrative de angajare pentru angajatori cu până la jumătate.
Propunerea include și un sistem european de certificare pentru instituții de învățământ din afara UE. Pentru anumite profesii în cazul cărora există deja cerințe minime de formare la nivel european, calificările provenite din programe și instituții care îndeplinesc standardele stabilite și trec prin evaluările prevăzute ar putea beneficia de recunoaștere automată.
Recunoașterea unei calificări nu va conferi însă drept de intrare, ședere sau muncă în UE. Aceste aspecte vor rămâne reglementate de normele europene și naționale privind migrația, iar statele membre își păstrează controlul asupra admiterii resortisanților țărilor terțe și asupra cerințelor profesionale, lingvistice și de înregistrare.
Pachetul prevede și consolidarea Autorității Europene a Muncii. ELA ar urma să dispună de o capacitate mai bună de analiză a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru a sprijini inspectoratele naționale în direcționarea controalelor. Sunt prevăzuți și ofițeri naționali de legătură specializați în inspecții, pentru îmbunătățirea cooperării transfrontaliere.
Mandatul ELA ar urma să fie extins pentru a include în mod explicit combaterea abuzurilor împotriva resortisanților țărilor terțe care lucrează în UE și combaterea angajării ilegale. Măsurile vizează inclusiv situații de muncă nedeclarată, subplată și exploatare.
Inspecțiile comune și concertate între statele membre vor rămâne voluntare. ELA va putea însă să îmbunătățească analiza de risc și să propună inspecții statelor membre interesate. Și procedura de mediere a ELA va rămâne voluntară, dar ar urma să fie simplificată pentru soluționarea mai rapidă a litigiilor transfrontaliere.
Pachetul include și modificări privind EURES, rețeaua europeană pentru mobilitatea forței de muncă. Portalul EURES ar urma să treacă de la ELA în proprietatea Comisiei Europene, ceea ce ar permite integrarea sa mai strânsă cu Europass, Rezerva de talente la nivelul UE și sistemul european ESCO pentru clasificarea competențelor, calificărilor și ocupațiilor.
În 2024, aproximativ 14 milioane de europeni locuiau într-un alt stat membru al UE, dintre care peste 10 milioane erau persoane de vârstă activă, potrivit Comisiei. În același timp, 18% dintre respondenții unui sondaj Eurobarometru au declarat că și-ar dori să lucreze în străinătate.
Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, a susținut că noile măsuri urmăresc să transforme piața unică într-un spațiu în care drepturile sociale și calificările pot circula mai ușor între state.
„Mesajul nostru prin acest pachet privind mobilitatea echitabilă a forței de muncă este că, oriunde vă deplasați în UE, drepturile dumneavoastră sociale sunt protejate, iar talentul dumneavoastră este recunoscut. Și, ca o consecință, IMM-urile și întreprinderile europene sunt sprijinite”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene.
Primele beneficii vor apărea după adoptarea propunerilor de către Parlamentul European și Consiliu și intrarea în vigoare a noilor norme. Digitalizarea documentelor de securitate socială și a calificărilor, precum și modificarea procedurilor de recunoaștere profesională vor fi introduse etapizat, în funcție de fiecare act legislativ.
Propunerile fac parte din foaia de parcurs „O Europă, o piață”, care a identificat mobilitatea echitabilă a forței de muncă și portabilitatea competențelor drept priorități pentru o piață unică mai integrată. Liderii UE au solicitat, de asemenea, în luna martie, măsuri pentru îmbunătățirea recunoașterii reciproce a calificărilor profesionale și consolidarea portabilității competențelor.
Be the first to comment