Sistemele de sănătate din Uniunea Europeană riscă să se confrunte cu o lipsă de personal de aproape un milion de angajați până în 2030, în condițiile creșterii cererii de servicii medicale și ale îmbătrânirii populației. Parlamentul European solicită o strategie pentru creșterea numărului de lucrători din sănătate cu cel puțin un milion în următorii șapte ani și cere finanțare europeană suplimentară pentru acest sector.
Propunerile au fost adoptate joi cu 514 voturi pentru, 61 împotrivă și 33 de abțineri. Parlamentul solicită măsuri pentru consolidarea sistemelor de sănătate și îmbunătățirea condițiilor de muncă și de angajare ale personalului medical.
Pentru perioada următorului cadru financiar multianual, 2028-2034, Parlamentul cere Comisiei Europene să elaboreze o strategie ambițioasă prin care forța de muncă din domeniul sănătății să crească cu cel puțin un milion de persoane.
Printre măsurile propuse se numără atragerea unui număr mai mare de tineri către profesiile medicale, finanțarea burselor, cooperarea transfrontalieră și măsuri specifice pentru asigurarea unor salarii echitabile și a stabilității locurilor de muncă.
Condițiile de muncă reprezintă o altă direcție importantă a propunerilor. Parlamentul solicită remunerare echitabilă, sprijin pentru sănătatea mintală și securitate profesională pentru lucrătorii din sănătate. Eurodeputații subliniază și necesitatea unor programe de educație și formare de înaltă calitate, precum și sprijin pentru specialitățile medicale rare și pentru dezvoltarea rolurilor de practică avansată ale asistenților medicali.
Parlamentul consideră prioritară protejarea personalului aflat în prima linie. Potrivit documentului, unul din trei medici și asistenți medicali se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Eurodeputații cer un cadru obligatoriu prin care nivelurile nesigure de personal să fie recunoscute drept risc profesional, inclusiv prin controlul volumului de muncă și stabilirea unor raporturi între numărul de medici și pacienți și între asistenții medicali și pacienți.
Propunerile urmăresc și reducerea poverii fizice, psihologice și administrative asupra personalului medical.
Pentru menținerea sistemelor de sănătate, Parlamentul solicită finanțare adecvată, inclusiv creșterea finanțării publice și utilizarea strategică a fondurilor europene. Este cerută, de asemenea, majorarea alocărilor dedicate sănătății și utilizarea mai eficientă a fondurilor disponibile.
Tehnologiile digitale și inteligența artificială sunt indicate drept instrumente care pot sprijini personalul medical, în special în zonele rurale unde deficitul de angajați este mai pronunțat. Parlamentul consideră că îngrijirea medicală față în față trebuie să rămână centrală, dar susține utilizarea unor soluții precum telemedicina și diagnosticarea asistată de inteligență artificială. Pentru acest lucru, personalul medical ar trebui să beneficieze de competențe digitale și de formare privind utilizarea AI.
„Spitalele, centrele de asistență medicală primară și serviciile de îngrijire pe termen lung se află sub o presiune tot mai mare din cauza deficitului de personal, epuizării profesionale, îmbătrânirii populației și creșterii cererii de servicii medicale. Aceasta nu este doar o problemă a forței de muncă, ci și o chestiune de siguranță a pacienților, acces egal la servicii medicale și reziliență pe termen lung a sistemelor noastre publice de sănătate. Avem nevoie de acțiuni concrete și trebuie să depunem eforturi reale pentru reducerea exodului de specialiști”, a declarat Loucas Fourlas, raportor pentru Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale.
„Viitorul sistemelor europene de sănătate depinde de capacitatea noastră de a investi în oameni. Profesioniștii din sănătate reprezintă coloana vertebrală a sistemelor noastre medicale, iar combaterea deficitului de personal trebuie să devină o prioritate strategică pentru Europa. Trebuie să facem profesiile medicale mai atractive, să consolidăm traseele educaționale și de formare și să creăm condițiile care permit talentelor să rămână și să se dezvolte în cadrul sistemelor noastre de sănătate”, a declarat Ruggero Razza, raportor pentru Comisia pentru sănătate publică.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, citată în documentul Parlamentului European, regiunea europeană avea un deficit de 1,2 milioane de lucrători din domeniul sănătății în 2022, iar până în 2030 este estimat un deficit de aproape un milion de persoane. Schimbările demografice și creșterea nevoilor de îngrijire pe termen lung amplifică cererea de servicii medicale.
Deficitul de personal poate genera riscuri precum afectarea siguranței pacienților, aglomerarea serviciilor de urgență, creșterea timpilor de așteptare și întârzierea diagnosticării.
Be the first to comment